Update august 2017 - A intrat bursa de la Bucuresti in faza de boom?

Studiile realizate în ultimii ani la nivelul pieţelor bursiere au evidenţiat faptul că bursele au o evoluţie puternic ciclică, cu alte cuvinte sunt unele perioade de scăderi abrupte urmate de reveniri la fel de spectaculoase, presărate cu perioade mai lungi sau mai scurte de stagnare (consolidare).

        Ciclurile bursiere tind să se repete la anumite intervale de timp şi de obicei se suprapun peste ciclul economic care are o durata intre 9 si 12 ani (ultimul cu o durată de 12 ani, intervalul 1997 - 2008). De aceea conştientizarea fazei din ciclul bursier în care ne aflăm în prezent poate să furnizeze informaţii preţioase unui investitor cu privire la perspectivele perioadei următoare.

        Ciclurile bursiere au patru faze majore: faza de anonimat, faza de constientizare, faza de manie (sau boom) si faza de crah, asa cum se observa din graficele de mai jos ( in prima poza este evolutia bursei romanesti, iar in poza de jos etapele clasice ale unui ciclu bursier):

       A mai trecut un an si patru luni de la ultima mea evaluare in incercarea de a intui in ce faza a ciclului se afla bursa de la Bucuresti. Pe baza analizei datelor de atunci concluzionam ca bursa de la Bucureşti pare că este spre finalul celei de-a doua faze a ciclului bursier, respectiv cea în care publicul general începe să conştientizeze că bursa aduce randamente atractive dar nu suficient de ridicate ca să-i îndemne într-un număr mare pe bursă.

        Intre timp lucrurile au evoluat in directia asteptata si pare ca am intrat incet incet in ultima faza a ciclului bursier, adica in faza de "boom".
       De la ultima evaluare din aprilie 2016, indicatorii macro au continuat sa se imbunatateasca, cresterea economica a atins un ritm accelerat, mult peste nivelul normalizat, companiile private au gasit un moment prielnic pentru a se lista pe bursa, apetitul pentru risc al investitorilor de retail a crescut, acestia intrand intr-un numar mai mare in fondurile riscante, de actiuni si s-au indreptat mai puternic catre companiile mai mici de la bursa din Bucuresti, cu potential mai mare de crestere dar si mai riscante.

        Faza precedenta, cea de constientizare, care s-a incheiat cel mai probabil la sfarsitul anului 2016, a durat aproximativ 6 ani, o perioada destul de indelungata comparativ cu ciclurile anterioare clasice, dar de asteptat avand in vedere magnitudinea scaderilor din perioada de criza 2008 - 2010 si a faptului ca de obicei recuperarea (economica si bursiera) in aceste situatii are o durata mai mare.

        Faza actuala, cea de boom (manie) este abia la inceput. In continuare voi face in o retrospectiva a ce s-a intamplat in ultimul an si voi prezenta succint cativa indicatori care ar putea indica ca am trecut in faza de boom:

• De la ultima evaluare, din urma cu un an si patru luni, indicele general al pietei, BET, a crescut cu 1.800 de puncte, de la 6.500 de puncte la 8.300 de puncte. Investitorii de la bursa s-au bucurat de o apreciere importanta, de 27% intr-o perioada destul de scurta. Accelerarea cresterii bursiere este specifica perioadei de boom, in conditiile in care situatia favorabila la nivel macro ii impinge intr-un numar din ce in ce mai mare pe bursa, manifestandu-se entuziasmul si optimismul investitorilor.
• Preturile actiunilor au accelerat cresterea in contextul in care politicile de relaxare fiscala ale vechiului guvern Ciolos (reducerea de la 1 ianuarie a TVA de la 20% la 19%, respectiv eliminarea supraaccizei la carburanti si a taxei pe stalp cu aceasi data) au fost continuate si dublate de alte politici fiscale de relaxare implementate de guvernul PSD aflat in prezent la putere: de la cresterea salariului minim pe economie, la cresterea salariilor bugetarilor, reducerea CAS si a impozitului pe dividende de la 16% la 5% si alte masuri fiscale menite sa impulsioneze cererea. Iar rezultatele s-au vazut, consumul intern continuandu-si traiectoria ascendenta si mentinand si anul acesta un ritm sustinut de crestere.

• BNR a ajutat la impulsionarea consumului prin facilitati date bancilor prin care a pompat bani in sistemul bancar romanesc prin reducerea nivelurilor de rezerve obligatorii si alte facilitati in ciuda faptului ca a atras atentia cu privire la derapajele din economie.

• .Dezvoltarile de pe plan international, respectiv o accelerare a economiei globale dupa multi ani de stagnare sau cresteri anemice, atat pe plan european cat si in SUA si alte zone geografice importante, fara incidente sau factori perturbatori majori la nivel mondial cum a fost cazul in anul 2016 (Brexit, trecerea bancii centrale a SUA la o politica monetara restrictiva - cresterea dobanzii cheie, castigarea alegerilor din SUA de catre Trump).

• Numarul investitorilor activi de la bursa din Bucuresti a ramas relativ mic, insa valoarea tranzactiilor de la bursa a crescut semnificativ, cu 48% in primele 6 luni din 2017. De asemenea, conform datelor AAF, intrarile nete de bani in fondurile de actiuni au accelerat in perioada martie - mai si au continuat cresterea in iunie si iulie, dupa ce in 2016 investitorii mai mult au scos bani din fondurile riscante. Cresterea apetitului de risc al investitorilor este specifica perioadei de boom a bursei.

• Daca pana acum cei mai multi investitori de la bursa erau concentrati pe dividendele companiilor pentru a profita de randamentele ridicate din dividende, in ultima perioada tot mai multi investitori se uita la potentialul de crestere al companiilor din perspectiva aprecierii preturilor in urma planurilor de investitii pe care le au in special companiile de talie mica si medie de la bursa.
• Nu numai investitorii au prins apetit pentru bursa dar si companiile private, in ultimele luni avand loc un numar neasteptat de listari pe bursa de la Bucuresti, cum ar fi listarea Medlife si Digi Communications, doua companii de talie medie spre mare, care au sustinut rulajele pietei anul acesta.

• In 2013 PIB-ul Romaniei a cunoscut prima crestere mai importanta de dupa criza, avansand cu 3,4%, la acea data insa nu se resimtea bunastarea si nivelul de trai al populatiei ca sa le inspire incredere in perspectivele de viitor, evoluţia fiind susţinută mai mult de factori conjuncturali, precum recolta agricolă bogată. In 2015 cresterea economica a accelerat la 3,7%, apoi in 2016 economia a urcat cu 4,8%, pentru ca in trimestrul I si trimestrul II din 2017 cresterea economica sa explodeze, la 5,7%. Aceasta accelerare a PIB este specifica perioadei de boom a bursei.

• Salariile romanilor (calculate ca medie pe economie) au crescut in luna iunie 2017 la o rata anuala de 14,5%, romanii resimtind din plin bunastarea economica. Cea mai mare parte a acestor sume se indreapta catre consum.

• Romanii au accelerat consumul de bunuri. Volumul de vanzari din comertul de amanuntul, un proxy pentru consumul populatiei, a crescut in luna mai 2017 cu 14% fata de aceeasi luna din 2016.

• O mare parte din bani se indreapta insa si catre economii, populatia si firmele majorandu-si economiile  la o rata anuala de 9% in luna iulie 2017.  

• Cresterea usoara a apetitului de risc incepe sa se simta tot mai mult in apetitul pentru credite. Dinamica anuala a creditelor neguvernamentale a accelerat la 5,5%, cel mai bun ritm din vara anului 2012. Accelerarea ritmului de indatorare al populatiei si firmelor este specifica perioadei de boom a bursei. Ritmul de crestere nu arata inca derapage majore, ceea ce ma face sa cred ca suntem intr-o faza timpurie a perioadei de boom.

• Cel mai important indicator care arata ca productia interna nu mai face fata cererii interne si ca avem un derapaj destul de semnificativ la nivel economic este deficitul comerical. Acesta a ajuns in primele sase luni ale anului la 5,8 miliarde de euro. Numai in luna iunie Romania a avut un deficit comercial de 1,3 miliarde de euro, iar importurile au depasit cu 27% valoarea exporturilor in iunie. Cresterea deficitelor comerciale este un semnal clar al perioadei de boom prin care trece economia si bursa.

• Investiile straine directe s-au stabilizat in ultimii ani la un nivel de circa 3,5 mld. euro anual, nivel dublu fata de minimul atins in anul 2012. Cu toate acestea investitiile straine sunt inca mult sub maximele atinse inainte de criza, lucru care indica faptul ca economia nu si-a atins intregul potential.

• Inmatricularile noi de vehicule rutiere pentru transport pasageri au crescut cu 64% in trimestrul II fata de perioada similara din 2016, o crestere uriasa, dar alimentata artificial de eliminarea taxei de poluare. Cele pentru transport de marfuri au urcat cu 25%, o crestere importanta care denota evolutia accelerata a economiei.

• In ultimul an curba randamentelor la titluri de stat s-a deplasat in sus pe scandente lungi, indicand o crestere a apetitului investitorilor pentru scadente mai lungi si riscante si faptul ca perspectivele economice s-au imbunatatit. Randamentele pe termen lung au crescut semnificativ (cele cu scadenta pe 10 ani majorandu-se  in ultimul an de la 2,8% la 3,9%, respectiv pe scadenta de 5 ani de la 2,1% la 2,6%), in timp ce pe scadente mici, la 6 luni - 1 an, randamentele la titluri de stat abia au inregistrat o crestere de 0,1% -0,2%. 

• Inflatia isi face timid simtita prezenta. In luna iulie INS a calculat o rata anuala a cresterii preturilor de 1,4%, in crestere puternica fata de lunile precedente.
• Singurul sector care inca nu arata semne de revenire este cel de constructii, care a scazut cu 8,7% in primul semestru din 2017, afectat de nivelul redus al lucrarilor din partea statului. 

        Evaluata la rece, situatia din prezent corespunde cel mai probabil fazei III , cea de boom. Cu toate acestea, nivelul inca relativ redus al investitiilor straine directe, faptul ca sector de constructii nu si-a revenit pe deplin din criza, inflatia relativ redusa, arata ca cel mai probabil suntem intr-o faza incipienta a perioadei de boom a bursei. 

Daca intr-adevar acest lucru este adevarat, in continuare ar trebui sa asistam la accelerarea cresterii pretului actiunilor de la bursa pe fondul unui climat economic tot mai propice, sustinut mai putin de consum si mai mult de accelerarea creditarii.  La început majoritatea investitorilor sunt entuziasmaţi de câştigurile pe care le obţin, pentru ca apoi să devină tot mai lacomi şi să investească sume din ce în ce mai mari, uneori cu bani împrumutaţi până la punctul în care investiţiile de pe bursă se generalizează şi devin o adevărată manie.

        Investitorii sunt încurajaţi în această perioadă de performanţele excepţionale din plan economic şi aprecierea preţurilor la mai toate bunurile, precum proprietăţi imobiliare si terenuri pe care le deţin. În această fază majoritatea investitorilor cred că aprecierile vor continua la infinit şi că o nouă paradigmă economică îşi face apariţia.

        Bursa românească a trecut printr-o astfel de fază în perioada 2004 - 2007, când piaţa a adus investitorilor randamente şi de 100% pe parcursul unui singur an.

Fazele unui ciclul bursier sunt urmatoarele:

FAZA I

        Prima fază a unui ciclu bursier este cea de revenire a bursei pe creştere după un crah bursier, precum cel la care am asistat în anul 2008. În această fază investitorii profesionişti, calculaţi şi cu sânge rece, aşa-numiţii „smart money“, realizează achiziţii profitând de dezechilibrele majore de pe piaţă pentru a realiza profituri rapide. Paul Elliott Singer, cel mai mare acţionar al Fondului Proprietatea, este un exemplu de astfel de investitor.

        Bursa a traversat o perioadă asemănătoare între februarie 2009 şi aprilie 2010, când după căderea dramatică din 2008 bursa a cunoscut o revenire puternică, indicele BET triplându-şi valoarea. De obicei această perioadă este una care se desfăşoară în anonimat, informaţiile cu privire la creşterile bursei ajungând în foarte mică măsură la publicul general, care este ţinut departe de bursă din cauza ştirilor preponderent negative din plan economic după o perioadă de recesiune sau evoluţie slabă a economiei.

        Dacă privim retrospectiv, în 2009 investitorii de rând erau mai mult preocupaţi să-şi vândă participaţiile după ce valoarea deţinerilor lor s-a prăbuşit, iar în ciuda creşterilor din acea perioadă per total au continuat să înregistreze pierderi însemnate.

FAZA II

        A doua fază a ciclului bursier este cea de „conştientizare“, respectiv investitorii instituţionali şi cei de retail încep să constientizeze faptul că bursa înregistrează randamente atractive. Ştirile din plan economic încep să se îmbunătăţească, însă nu într-o măsură atât de mare încât să atragă atenţia investitorilor de rând.

        Primii care fac pasul pe bursă în această fază sunt de regulă investitorii instituţionali, precum fonduri de pensii sau fonduri de investiţii private cu expunere pe o anumită regiune şi clasă de active, care cumpără conform unei strategii de la început prestabilită.

        Această perioadă este una de obicei volatilă, în care piaţa poate să înregistreze corecţii de mai mică sau mai mare amploare pe un trend crescător, corecţii şi fluctuaţii care tind să-i ţină departe de bursă pe investitorii individuali, mai conservatori. Ştirile din plan economic sunt mixte sau uşor pozitive, economia fiind în revenire, dar şomajul este ridicat şi bunăstarea populaţiei se menţine la un nivel scăzut.

        Putem spune cu o anumită precizie că bursa a traversat în ultimii ani, 2010 - 2016, o astfel de fază a ciclului bursier, corecţii de circa 20% ale indicilor pe parcursul anului fiind destul de frecvente, cu o mişcare mai mult laterală a pieţei, dar investitorii au câştigat din dividende.

FAZA III

        Cea de-a treia fază a ciclului bursier este cea în care bursa începe să înregistreze constant randamente peste medie şi atrage atenţia publicului larg prin intermediul media, la început mai timid, pentru ca apoi o masă mai mare de oameni de rând să fie atraşi de creşterile tot mai furibunde ale bursei.

        La început majoritatea investitorilor sunt entuziasmaţi de câştigurile pe care le obţin, pentru ca apoi să devină tot mai lacomi şi să investească sume din ce în ce mai mari, uneori cu bani împrumutaţi până la punctul în care investiţiile de pe bursă se generalizează şi devin o adevărată manie.

        Investitorii sunt încurajaţi în această perioadă de performanţele excepţionale din plan economic şi aprecierea preţurilor la mai toate bunurile, precum proprietăţi imobiliare pe care le deţin. În această fază majoritatea investitorilor cred că aprecierile vor continua la infinit şi că o nouă paradigmă economică îşi face apariţia.

        Bursa românească a trecut printr-o astfel de fază în perioada 2004 - 2007, când piaţa a adus investitorilor randamente şi de 100% pe parcursul unui singur an.

FAZA IV

        Ultima fază a unui ciclu bursier este cea a unui crah, respectiv o scădere accelerată a cotaţiilor bursiere. La început investitorii de rând sunt sceptici că scăderile vor continua şi corecţiile pozitive ulterioare le dau speranţe că situaţia revine la „normal“, pentru ca scăderile să se generalizeze şi să intervină frica şi panica; tot mai mulţi investitori vând în disperare făcând loc investitorilor profesionişti „smart money“, moment în care ciclul bursier se reia. Perioada dintre iulie 2007 şi februarie 2009 este un exemplu clasic al acestei faze, indicii bursieri consemnând în anumite şedinţe scăderi de până la 15% pe zi, care au determinat conducerea bursei să ia măsuri mergând până la suspendarea tranzacţiilor în anumite perioade.