Ce alternative avem la dobanzile bancare tot mai mici?

Cel mai utilizat instrument de economisire, depozitul bancar, devine pe zi ce trece tot mai putin atractiv in conditiile in care bancile scad rapid dobanzile pe care le acorda. Spre exemplu in prezent rata ROBID, la care bancile se imprumuta intre ele, a atins recent un nivel minim istoric, de 0,58% anualizat pentru scadente la o luna. Acest nivel este de trei ori mai mic fata de acum cateva saptamani, in timp ce pentru scadente pe un an, dobanda se situeaza in prezent la 1,4%.

Dobanzile interbancare sunt folosite ca referinta de banci si pentru remunerarea depozitelor populatiei si firmelor, care au fost in ultima perioada intr-o continua scadere. Afectati de aceasta evolutie sunt majoritatea romanilor, care potrivit datelor BNR au depozite constituite la banci ce cumuleaza aproximativ 30 miliarde de euro.

Cauzele dobanzilor mici la depozite sunt multiple si printre acestea se numara: presiunea pe care o exercita BNR, care a redus recent dobanda de politica monetara la 2,75% de la 4% cat era in urma cu un an, banii ieftini acordati de bancile din alte state din regiune, in conditiile dobanzilor negative practicate de catre Banca Centrala Europeana.

In acelasi timp cererea pentru credite continua sa scada din cauza activitatii economice reduse, iar bancile au putine oportunitati de a plasa economiile stranse de la populatie. In acest context de dobanzi scazute la depozitele bancare tot mai multi oameni se intreaba ce alternative au la dispozitie pentru ca economiile lor sa creasca la rate acceptabile.

In ultima perioada cei mai multi romani nemultumiti s-au indreptat catre fondurile mutuale conservatoare si de obligatiuni, care ofera castiguri ceva mai ridicate decat la depozite si un nivel de protectie ridicat. De la inceputul acestui an fondurile mutuale de investitii au atras sume record, de peste 3,6 miliarde de lei (830 milioane de euro). Totusi pe fondul scaderii agresive a dobanzilor de pe piata, randamentele acestor fonduri au avut de asemenea de suferit si este de asteptat ca in continuare randamentele pe care le ofera sa urmeze aceeasi tendinta descendenta ca cea la depozite.

Unul dintre instrumentele care tinde sa performeze bine intr-un context de scadere a dobanzilor bancare este bursa. Atractivitatea pentru actiunile companiilor listate la bursa de la Bucuresti creste pe masura ce bancile ofera dobanzi din ce in ce mai scazute. Companiile beneficiaza de dobanzile scazute pentru a atrage finantare mai ieftina in vederea dezvoltarii unor proiecte de investitii cu scopul obtinerii unor profituri mai mari.

Sigur, actiunile comporta si un risc mai ridicat, evolutia lor fiind una preponderent fluctuanta de la o perioada la alta, motiv pentru care este recomandat ca investitiile in actiuni sa fie privite pe termene mai lung de timp (cel putin un an) si nu pentru cateva saptamani sau luni. Spre exemplu pe parcursul acestui an indicele de referinta al Bursei, BET, a pierdut la un moment dat 7,7% din valoare in decurs de cateva saptamani, insa cu toate acestea de la inceputul anului marcheaza un avans de circa 7%, semnificativ mai ridicat decat cel oferit la depozite. La acesta se adauga un castig de circa 5% sub forma de dividende distribuite de companiile de pe bursa din profiturile acumulate. Anul trecut cele mai importante 10 actiuni cotate pe bursa reunite sub indicele BET, au adus in medie un castig de 26,1% fara a lua in calcul dividendele.

Investitiile in actiuni se pot realiza fie direct, prin deschiderea unui cont de brokeraj la o societate care ofera servicii de tranzactionare pe bursa, fie, indirect, prin intermediul fondurilor mutuale de actiuni, acestea din urma avand avantajul ca nu necesita cunostinte in domeniu.

Acest material a fost publicat pe site-ul www.ifond.ro la sectiunea Editoriale in data de 14 noiembrie.
Continuarea o puteti citi aici.

Tu stii cum sa-ti administrezi economiile ca sa castigi pe termen lung?

In luna aprilie din acest an Gallup, una dintre cele mai cunoscute firme specializata in sondarea opiniei publice din SUA, a realizat un studiu de piata cu privire la ce cred americanii despre diferitele produse de investitii. Acestia au fost intrebati care instrument de investitii considera ca le-ar putea aduce cele mai mari castiguri pe termen lung si au avut de ales din cinci categorii: obligatiuni, aur, actiuni/fonduri mutuale, proprietati imobiliare si conturi de economii.

Doar 24% dintre cei peste 1.000 de americani care au participat la sondaj au indicat corect ca actiunile/fondurile mutuale reprezinta cea mai buna optiune, desi piata de capital din SUA este una dintre cele mai dezvoltate din lume. Procentul este insa in crestere, in 2011 numai 17% dintre cei chestionati alegand actiunile si fondurile mutuale drept cea mai buna optiune de a multiplica banii pe termen lung. Americanii cu venituri sub medie (sub 35.000 de dolari/an), au raspuns intr-o proportie mai mare gresit la aceasta intrebare, doar 13% alegand optiunea corecta, in timp ce circa 30% dintre americanii bogati, cu venituri peste 75.000 de dolari/luna, au stiut raspunsul la intrebare.

Rezultate complete ale sondajului le puteti vedea aici

Profesorul Jeremy Siegel de la Universitatea Wharton din Pennsylvania si autor al cartii “Stocks for the long run” (in traducere - Actiunile ca instrument de investitii pe termen lung) a sumarizat in graficul de mai jos performanta relativa a diferitelor instrumente de investitii de pe piata americana in perioada 1802 - 2012.

Dupa cum se poate observa actiunile au dominat celelalte alternative de plasare a economiilor in aproape orice perioada din istorie. Acest lucru devine si mai clar atunci cand comparam randamentele aduse de cele mai importante si populare produse de investitii, respectiv actiunile si obligatiunile/certificatele de trezorerie, pe termene mai scurte de timp, de 1, 2, 3 pana la 30 de ani.

Din tabelul de mai sus rezulta ca actiunile au obtinut rezultate mai bune decat obligatiunile in 99,3% din timp pentru un orizont investitional de 30 de ani. Cu alte cuvinte mai putin de 1% din timp nu ar fi facut sens ca un investitor sa-si plaseze toti banii in actiuni daca avea in vedere un orizont de timp indelungat. Acest lucru face din actiuni si fondurile mutuale de indici instrumentul cel mai potrivit pentru acumularea de capital pe termene lungi de timp, cum ar fi in vederea obtinerii unor venituri la batranete pentru perioada de pensionare.

Din pacate bursa romaneasca are o istorie prea recenta (mai putin de 20 de ani) pentru a face astfel de comparatii cu alte produse de investitii autohtone pe termen lung, insa performanta adusa de la infiintarea acesteia a fost una foarte buna, intrecand cu mult alte clase de active. Indicele BET, lansat in anul 1997, si-a multiplicat valoarea de sapte ori pana in prezent, fara a lua in calcul dividendele distribuite de companii. Potrivit unor calcule personale, dividendele au adus castiguri similare cu cele din aprecierea principalelor actiunii de pe bursa de la Bucuresti pe perioade lungi de timp.

Atunci intrebarea fireasca pe care o veti pune este : daca actiunile/fondurile mutuale de indici sunt cea mai buna alternativa de multiplicare a banilor de ce mai exista celelalte instrumente de investitii, respectiv obligatiunile, aurul sau proprietatile imobiliare, si mai ales, de ce ar alege cineva sa investeasca in acestea din urma. Raspunsul este simplu: cei mai multi oameni nu vor sa astepte 30 de ani ca sa-si fructifice investitiile (scopul nu este intotdeauna de a plasa economiile in vederea pensionarii). Majoritatea vor ca banii pe care-i investesc sa aduca profit intr-un an pana la maxim cinci ani pentru a le putea servi spre exemplu pentru achizitionarea unui apartament, o masina, pentru educatia copiilor, o cheltuiala neprevazuta sau pur si simplu pentru siguranta personala in eventualitatea unor situatii exceptionale (exemplu: pierderea locului de munca).

In aceste conditii una dintre cele mai utilizate practici este ca pe langa actiuni managerul de portofoliu sau investitorii sa realizeze un mix de plasamente in diferite active intr-o strategie pasiva (fara modificarea mixului de active in timp) astfel incat sa minimizeze riscul pe termen scurt si sa maximizeze castigul potential chiar daca banii sunt retrasi peste 1 an, 5 ani sau 10 ani. Atunci cand actiunile scad, pierderile sunt compensate intr-o masura mai mare sau mai mica cu castigurile obtinute de alte instrumente din portofoliu. Cele mai multe fonduri mutuale (asa numitele fonduri diversificate) aplica o astfel de strategie de diversificare a structurii de active in vederea diminuarii riscului pe termen scurt.

O alta practica este realizarea unui management activ la nivelul diferitelor instrumente de investitii astfel incat in perioadele in care actiunile aduc randamente mai slabe acestea sa fie inlocuite temporar cu alte instrumente de investitii. Spre exemplu este cunoscut faptul ca aurul si instrumentele cu venit fix, cum ar fi obligatiunile, tind sa aiba o performanta mai buna in perioadele in care actiunile scad.

Acest material a fost publicat pe site-ul www.ifond.ro la sectiunea Editoriale in data de 7 noiembrie.
Continuarea o puteti citi aici.