In ce etapa a ciclului bursier ne aflam?

        Studiile realizate în ultimii ani la nivelul pieţelor bursiere au evidenţiat faptul că acestea au o evoluţie puternic ciclică, respectiv perioade de scăderi abrupte dar şi reveniri la fel de spectaculoase, presărate cu perioade mai lungi sau mai scurte de stagnare (consolidare).

        Ciclurile bursiere tind să se repete la anumite intervale de timp şi de obicei se suprapun peste ciclul economic care are o durata intre 9 si 12 ani (ultimul cu o durată de 12 ani, intervalul 1997 - 2008). De aceea conştientizarea fazei din ciclul bursier în care ne aflăm în prezent poate să furnizeze informaţii preţioase unui investitor cu privire la perspectivele perioadei următoare.

        Ciclurile bursiere au patru faze majore: faza de anonimat, faza de constientizare, faza de manie (sau boom) si faza de crah, asa cum se observa din graficele de mai jos ( in prima poza este evolutia bursei romanesti, iar in poza de jos etapele clasice ale unui ciclu bursier):

        S-au implinit doi ani de la ultima evaluare pe care am realizat-o a fazei in care se afla bursa de la Bucuresti. Pe baza analizei datelor de atunci concluzionam ca bursa de la Bucureşti pare că este spre finalul celei de-a doua faze a ciclului bursier, respectiv cea în care publicul general începe să conştientizeze că bursa aduce randamente atractive dar nu suficient de ridicate ca să-i îndemne într-un număr mare pe bursă.

        Intre timp putine lucruri s-au schimbat la nivelul bursei dar au existat schimbari destul de importante in ciclul econonomic intern si la nivelul indicatorilor macro.

        Faza curenta, cea de constientizare, dureaza deja de circa 6 ani, o perioada destul de indelungata comparativ cu ciclurile anterioare clasice, dar de asteptat avand in vedere magnitudinea scaderilor din perioada de criza si a faptului ca de obicei recuperarea (economica si bursiera) in aceste situatii are o durata mai mare.

• De la ultima evaluare, din urma cu doi ani, indicele general al pietei, BET, a crescut doar cu 200 de puncte, de la 6.300 de puncte la 6.500 de puncte. O apreciere extrem de modesta. Preturile actiunilor au fost tinute in loc de problemele din sectorul energetic si de petrol si gaze (preturile foarte scazute la petrol si gaze, capacitati excedentare in energie, dupa intrarea in functiune a eolienelor), in conditiile in care sectorul energetic este predominant pe bursa de la Bucuresti. Dezvoltarile de pe plan international, respectiv o incetinire a economiei globale si politica monetara restrictiva din SUA au fost factori care au afectat punctual performanta bursei in ultimii doi ani.

• Numarul investitorilor activi a ramas la fel de mic, chiar se poate spune ca entuziasmul pe piata s-a diminuat simtitor, iar tranzactiile de pe bursa au amortit in lipsa unor oferte publice.

• La fel ca si acum doi ani, majoritatea investitorilor care cumpara actiuni o fac pentru a profita de randamentele ridicate din dividende pe care le pot obţine şi foarte puţini iau in calcul aprecierile pretului actiunilor.

• Daca acum doi ani observam ca fondurile monetare si de obligatiuni atrageau majoritatea banilor populatiei din cauza apetitului foarte scazut pentru risc, iar pe bursa si in fondurile de actiuni intrau putini bani, situatia de astazi arata chiar o deteriorare. Luna martie din 2016 a adus iesiri nete de bani din fondurile mutuale locale, cele mai vizate fiind fondurile de obligatiuni, banii luat calea consumului sau depozitelor bancare.

• In 2013 PIB-ul Romaniei a cunoscut prima crestere mai importanta de dupa criza, avansand cu 3,4%, la acea data insa nu se resimtea bunastarea si nivelul de trai al populatiei ca sa le inspire incredere in perspectivele de viitor, evoluţia fiind susţinută mai mult de factori conjuncturali, precum recolta agricolă bogată. In 2015 cresterea economica a accelerat la 3,7%, cea mai buna rata de crestere din ultimii ani.

• Salariile romanilor (calculate ca medie pe economie) au crescut cu circa 20% in ultimii doi ani, astfel ca o parte din cresterea economica a inceput sa se simta si in bunastarea populatiei. Putini sunt insa dispusi sa-si puna economiile in plasamente mai riscante ca sa obtina castiguri mai mari.

• Cresterea usoara a apetitului de risc s-a simtit in ultima perioada mai ales in apetitul pentru credite, in special cele pentru achizitia de imobile si in cresterea creditului de consum. Per total romanii sunt mai putini indatorati fata de acum doi ani si au economisit in depozite bancare cu 16% mai multi bani. 

• Romanii au accelerat consumul de bunuri. Volumul de vanzari din comertul de amanuntul, un proxy pentru consumul populatiie, a crescut in luna februarie din 2016 cu 18,4% fata de aceeasi luna din 2015.

• Investiile straine directe s-au stabilizat in ultimii ani la un nivel de circa 3 mld. euro anual, nivel aproape dublu fata de minimul atins in anul 2012. Cu toate acestea investitiile straine sunt inca mult sub maximele atinse inainte de criza, lucru care indica faptul ca economia nu si-a atins potentialul.

• Exporturile nu mai sunt singurele care sustin economia. Exporturile au crescut in ultimii doi ani, dar la un nivel mai modest, in schimb se observa o accelerare a importurilor, pe fondul consumului intern mai ridicat, lucru normal intr-un ciclu de crestere economica.

        Evaluata la rece, situatia din prezent corespunde cel mai probabil tot fazei a II-a , cea de constientizare, si inca nu avem vreun indiciu ca bursa de la Bucuresti ar fi facut pasi importanti spre faza a III-a, cea de manie.

        Urmatoarea faza a ciclului ar trebui sa se caracterizeze prin accelerarea cresterii pretului actiunilor pe fondul unui climat economic tot mai propice.

Fazele unui ciclul bursier sunt urmatoarele:

FAZA I

        Prima fază a unui ciclu bursier este cea de revenire a bursei pe creştere după un crah bursier, precum cel la care am asistat în anul 2008. În această fază investitorii profesionişti, calculaţi şi cu sânge rece, aşa-numiţii „smart money“, realizează achiziţii profitând de dezechilibrele majore de pe piaţă pentru a realiza profituri rapide. Paul Elliott Singer, cel mai mare acţionar al Fondului Proprietatea, este un exemplu de astfel de investitor.

        Bursa a traversat o perioadă asemănătoare între februarie 2009 şi aprilie 2010, când după căderea dramatică din 2008 bursa a cunoscut o revenire puternică, indicele BET triplându-şi valoarea. De obicei această perioadă este una care se desfăşoară în anonimat, informaţiile cu privire la creşterile bursei ajungând în foarte mică măsură la publicul general, care este ţinut departe de bursă din cauza ştirilor preponderent negative din plan economic după o perioadă de recesiune sau evoluţie slabă a economiei.

        Dacă privim retrospectiv, în 2009 investitorii de rând erau mai mult preocupaţi să-şi vândă participaţiile după ce valoarea deţinerilor lor s-a prăbuşit, iar în ciuda creşterilor din acea perioadă per total au continuat să înregistreze pierderi însemnate.

FAZA II

        A doua fază a ciclului bursier este cea de „conştientizare“, respectiv investitorii instituţionali şi cei de retail încep să constientizeze faptul că bursa înregistrează randamente atractive. Ştirile din plan economic încep să se îmbunătăţească, însă nu într-o măsură atât de mare încât să atragă atenţia investitorilor de rând.

        Primii care fac pasul pe bursă în această fază sunt de regulă investitorii instituţionali, precum fonduri de pensii sau fonduri de investiţii private cu expunere pe o anumită regiune şi clasă de active, care cumpără conform unei strategii de la început prestabilită.

        Această perioadă este una de obicei volatilă, în care piaţa poate să înregistreze corecţii de mai mică sau mai mare amploare pe un trend crescător, corecţii şi fluctuaţii care tind să-i ţină departe de bursă pe investitorii individuali, mai conservatori. Ştirile din plan economic sunt mixte sau uşor pozitive, economia fiind în revenire, dar şomajul este ridicat şi bunăstarea populaţiei se menţine la un nivel scăzut.

        Putem spune cu o anumită precizie că bursa a traversat în ultimii ani, 2010 - 2016, o astfel de fază a ciclului bursier, corecţii de circa 20% ale indicilor pe parcursul anului fiind destul de frecvente, cu o mişcare mai mult laterală a pieţei, dar investitorii au câştigat din dividende.

FAZA III

        Cea de-a treia fază a ciclului bursier este cea în care bursa începe să înregistreze constant randamente peste medie şi atrage atenţia publicului larg prin intermediul media, la început mai timid, pentru ca apoi o masă mai mare de oameni de rând să fie atraşi de creşterile tot mai furibunde ale bursei.

        La început majoritatea investitorilor sunt entuziasmaţi de câştigurile pe care le obţin, pentru ca apoi să devină tot mai lacomi şi să investească sume din ce în ce mai mari, uneori cu bani împrumutaţi până la punctul în care investiţiile de pe bursă se generalizează şi devin o adevărată manie.

        Investitorii sunt încurajaţi în această perioadă de performanţele excepţionale din plan economic şi aprecierea preţurilor la mai toate bunurile, precum proprietăţi imobiliare pe care le deţin. În această fază majoritatea investitorilor cred că aprecierile vor continua la infinit şi că o nouă paradigmă economică îşi face apariţia.

        Bursa românească a trecut printr-o astfel de fază în perioada 2004 - 2007, când piaţa a adus investitorilor randamente şi de 100% pe parcursul unui singur an.

FAZA IV

        Ultima fază a unui ciclu bursier este cea a unui crah, respectiv o scădere accelerată a cotaţiilor bursiere. La început investitorii de rând sunt sceptici că scăderile vor continua şi corecţiile pozitive ulterioare le dau speranţe că situaţia revine la „normal“, pentru ca scăderile să se generalizeze şi să intervină frica şi panica; tot mai mulţi investitori vând în disperare făcând loc investitorilor profesionişti „smart money“, moment în care ciclul bursier se reia. Perioada dintre iulie 2007 şi februarie 2009 este un exemplu clasic al acestei faze, indicii bursieri consemnând în anumite şedinţe scăderi de până la 15% pe zi, care au determinat conducerea bursei să ia măsuri mergând până la suspendarea tranzacţiilor în anumite perioade.

Consideratii generale

        Dacă pe bursa din România oamenii de rând întârzie pentru moment să-şi facă apariţia, apetitul de risc pentru acţiuni fiind scăzut, situaţia stă cu totul altfel pe bursele mai dezvoltate, precum cea din SUA, care a batut maxime dupa maxime, si a revenit puternic dupa corectiile din lunile august 2015 si ianuarie 2016, apropiindu-se din nou de maximele istorice.

        Sentimentul de piata de pe bursa americana s-a mai calmat dar schimbarea politicii monetare a FED, care a inceput sa majoreze dobanda de referinta, este un semnal in plus ca economia SUA se afla intr-o faza avansata a ciclului, care ar putea sa traga in jos si evolutia bursei de la Bucuresti la un moment dat.

Acest material a fost publicat pe site-ul www.ifond.ro la sectiunea Editoriale in data de 21 aprilie.

Ce castiguri se pot obtine din investitii pe bursa?

Exista multe mituri si informatii false legate de castigurile pe care le pot aduce investitiile in actiuni listate pe bursa, cauza principala fiind ca randamentele anuale inregistrate de actiuni variaza foarte mult de la un an la altul. Acest lucru cauzeaza confuzie atat in randul investitorilor de rand cat si al oamenilor care privesc de la distanta investitiile in actiuni.

Sunt persoane care cred ca pe bursa doar poti sa pierzi bani, altii care au impresia ca se pot face extrem de multi bani dar nu ai acces decat daca ai sume mari de bani, dar si oameni care investesc de multi ani pe piata de capital dar inca nu si-au format o imagine corecta cu privire la ce castiguri se pot astepta pe termen lung. Toate aceste pareri sunt foarte departe de adevar.

In acest material voi incerca sa conturez o imagine mai clara cu privire la potentialul de castig pe care il pot aduce investitiile in actiuni, cu precizarea ca toate estimarile se refera la castiguri medii anuale pe perioade lungi de timp, de peste 10 ani, sau chiar 20 de ani.

Prima referinta pe care putem sa o luam in calcul este bursa americana. In ultimii 20 de ani bursa americana a adus un castig mediu anual de 11,29% incluzand dividendele (castigurile distribuite de companii anual catre investitori) si de 8,86% incluzand dividendele dar excluzand inflatia (cu alte cuvinte castiguri reale ajustate cu inflatia).

Pe perioade foarte lungi de timp, din anul 1871 si pana in prezent, bursa americana a adus un castig mediu anual real de 8,53% si nominal (incluzand inflatia) de 10,71%.

Putem spune astfel ca un om obisnuit care cumpara actiuni intr-un portofoliu diversificat se poate astepta ca pe termen lung sa obtina un castig mediu anual de circa 10% fara sa faca nimic special in acest sens.

Comparand cu dobanzile bancare oferite de banci in acest moment, castigul potential este de peste 5 ori mai mare, iar efortul pentru obtinerea unor astfel de randamente este destul de mic, cu mentiunea ca sumele investite trebuie mentinute o lunga perioada de timp pentru a fructifica aceste randamente.

Daca considerati ca este prea multa bataie de cap ca sa va construiti un portofoliu diversificat de actiuni aveti optiunea sa investiti mult mai simplu si mai comod intr-un fond de actiuni, singura voastra grija in acest fel fiind sa virati banii in contul colector al fondului, iar administratorul fondului se va ocupa de restul. Suma minima ca sa deschideti un cont la broker pentru a face tranzactii direct este de circa 1.000 RON, iar daca puneti bani intr-un fond, suma minima poate sa fie si de 5 RON.

In cazul in care aveti un broker bun sau sunteti ajutati de un investitor cu foarte multa experienta pe piata, care face din investitii un job in sine, analizand si fiind mereu la curent cu informatiile despre piata si companii, randamentele anuale obtinute pot sa ajunga undeva spre 15%.

Exista si cazuri exceptionale de investitori (probabil sub 1% din totalul investitorilor) care obtin randamente anuale ceva mai mari, de aproximativ 20%, insa dupa cum spuneam mai devreme cazurile sunt foarte rare si este putin probabil sa obtineti asemenea castiguri pe termene lungi de timp.

Ca sa dau numai un exemplu, Warren Buffet, al treilea cel mai bogat om din lume la ora actuala si unul dintre cei mai cunoscuti investitori din toate timpurile, a obtinut cu compania sa din anul 1964 si pana in prezent un castig mediu anual de aproximativ 20%. Chiar si asa castigul este fabulos avand in vedere ca daca investeai  1000 de dolari in 1964 in compania lui Buffet, astazi ai fi avut circa 10,5 milioane de dolari.

“Ray” Dalio, seful celui mai mare fond de hedging din lume si fondator al of Bridgewater Associates a obtinut cu fondul sau de referinta, Pure Alpha, un randament net (dupa costurile de administrare) de 13% anual incepand cu anul 1991.

David Alan Tepper, fondator al Appaloosa Management, care si-a castigat o reputatie in industria investitiilor in lume prin castigurile mari obtinute de-alungul vietii, a adus investitorilor sai un castig mediu anualizat de 17,2% in ultimii 5 ani si de 25,7% in ultimii 20 de ani.

Dupa cum se poate observa randamentele in excess de 15% sunt foarte greu de obtinut investind pe bursa, chiar si de catre cei mai renumiti oameni din aceasta industrie la nivel mondial.

Totusi orice persoana poate sa obtina randamente apropiata de 10% din investitii in actiuni daca au in vedere un orizont lung de timp si investesc bani pe care nu-i folosesc o perioada lunga (nu umbla la ei, mai ales dupa perioade mai slabe ale pietei).

Pentru majoritatea investitorilor noi si fara experienta este foarte important sa evite greselile frecvente care se fac de obicei cand vine vorba de investitii, cum ar fi de exemplu sa se sperie de scaderi temporare si sa vanda la momente nepotrivite, sau sa se entuziasmeze de cresteri puternice intr-o perioada de timp si sa cumpere prea scump actiuni.

Unii oameni ar putea crede ca un castig anual de 10% nu este suficient de atragator ca sa-si asume riscul de a pierde temporar bani intr-o perioada sau alta. Totusi un asemenea castig poate sa faca o diferenta foarte mare in timp din cauza compunerii randamentelor.

De exemplu, 1000 RON pusi intr-un depozit cu dobanda anuala de 2%, dupa 30 de ani se transforma in circa 1800 RON (asta daca facem abstractie de comisioanele bancare pe care le plateste deponentul in mod regulat pe parcursul anilor).

Aceeasi suma de bani plasata pe bursa, in cazul unui castig de 10%, dupa 30 de ani investitorul ar avea 17.450 RON, adica o suma de peste 17 ori mai mare decat cea investita.

Chiar si pentru perioade mai mici, de exemplu 10 ani, investitiile in actiuni pot sa faca o diferenta uriasa.

Dupa 10 ani, 1000 RON investiti la o dobanda de 2% se va transforma in 1219 RON, dar la un castig mediu anual de 10%, cei 1000 RON ar deveni 2593 RON, adica o suma de peste doua ori mai mare.

Acest material a fost publicat pe site-ul www.ifond.ro la sectiunea Editoriale in data de 15 aprilie.

Investitiile pe bursa sunt contraintuitive

“Investitiile sunt singurul business pe care-l cunosc  in care atunci cand incepe sezonul de reduceri oamenii fug din magazine” – Mark Yusko

Bursa sau investitiile in actiuni este unul dintre acele arii ale vietii unde cresterea preturilor iti confera un sentiment de buna dispozitie. Daca in schimb vorbim de preturile din supermarket, cele la benzina, la imbracaminte sau gadget-uri IT ne dorim ca toate sa fie la reduceri. Dar cu actiunile este diferit. Simtim nevoia impulsiva sa fugim cand preturile sunt taiate la jumatate si sa cumparam mai mult cand preturile se dubleaza.

                Warren Buffet, al treilea cel mai bogat om al planetei, are o vorba si anume “Fie ca vorbim despre sosete sau despre actiuni, imi place sa cumpar lucruri de calitate de fiecare data cand preturile sunt mici”. Afirmatia este logica dar este dificil de pus in practica de majoritatea oamenilor.

                La scoala oamenii sunt invatati la ora de economie ca pe masura ce pretul unui produs creste, cererea pentru acel produs se reduce si invers, cand pretul scade mai multi oameni vor sa cumpere acel produs, iar cererea creste. Cu alte cuvinte oamenii vor mai mult dintr-un produs cand pretul scade si mai putin cand pretul creste. Acest lucru pare destul de clar si pentru cei care nu sunt economisti. Cel putin intr-o lume rationala.

                Din pacate, cand pretul actiunilor creste valoarea investiilor in actiuni creste de asemenea creind o impresie de bunastare si invers cand actiunile scad ne vedem valoarea portofoliului de investitii pe minus. Ne concentram atentia asupra valorii prezente a investitiilor nu asupra celor viitoare. Acest mod de a privi lucrurile cauzeaza investitorilor cele mai multe probleme. Suntem ingrijorati cand pretul actiunilor scade dar foarte increzatori cand preturile cresc pentru ca acest lucru ne da un sentiment (fals) de siguranta ca lucrurile se indreapta in directia cea buna.

                Pe masura ce preturile cresc lacomia ne face sa credem ca suntem indreptatiti sa avem castiguri din ce in ce mai mari. Pretindem ca acele castiguri sunt de la sine ale noastre. Apoi cand preturile scad avem impresia ca pierderile nu se mai termina. Pare ca intregul sistem financiar va intra in colaps de fiecare data cand vedem cateva zile la rand de scadere.

                Cand vedem ca preturile scad si lucrurile se inrautatesc presupunem in mod gresit ca lucrurile vor continua sa se inrautateasca la nesfarsit fara vreo directie de scapare. Cand preturile cresc credem ca perioada buna se va intinde la nesfarsit.

                Oamenii ignora faptul ca cea mai importanta lege a pietelor financiare este cea a „revenirii la medie” (mean reversion). In lumea financiara niciodata lucrurile nu evolueaza in aceeasi directie la nesfarsit. Orice pret, moneda de schimb sau activ se misca constant si isi schimba des directia, de cele mai multe ori impredictibil. Daca lucrurile tind sa mearga intr-o directie prea mult timp sansele sunt ca tendinta sa se termine curand si lucrurile sa revina in sensul opus.

                Orice perioada economica buna va fi urmata mai devreme sau mai tarziu de o recesiune si orice recesiune se va incheia la un moment dat cu o perioada de crestere economica solida. Acestea sunt ciclurile cu care economia ne-a obisnuit de sute de ani.

                Un alt lucru contraintuitiv este faptul ca preturile actiunilor evolueaza mai bine atunci cand lucrurile se indreapta de la graznic la mai putin bine decat atunci cand lucrurile evoleaza de la bine la foarte bine.  De aceea cele mai mari cresteri au loc in perioade in care pare ca lucrurile evolueaza din ce in ce mai prost si este nevoie de o simpla stire „ceva mai putin proasta fata de cea de ieri” ca lucrurile sa se indrepte si preturile sa creasca.

                Cele mai bune perioade de crestere pe burse au fost in anii in care somajul era extrem de ridicat, oamenii erau nelinistiti ca-si pierd locul de munca si erau prudenti si nimic nu mai parea ca e sigur, nici macar banii din banca. In aceste conditii cati oameni au curajul sa-si ia inima in dinti si sa investeasca ca sa beneficieze de preturi scazute la actiuni?

                Stirile proaste si scaderea pretului actiunilor sunt benefice atunci cand ai multi ani inainte ca sa economisesti sa investesti si poti sa achizitionezi actiuni la preturi mici pe care ai sanse mult  mai mari sa le vinzi cu profit. Pietele de actiuni au inregistrat ani cu randamente negative o data la patru ani. Aminteste-ti acest lucru data viitoare cand preturile vor scadea si vei avea un sentiment de neliniste si ingrijorare. Ar trebui sa fii fericit atunci cand preturile intra in sezonul de reduceri.

Acest material a fost publicat pe site-ul www.ifond.ro la sectiunea Editoriale in data de 12 aprilie.

Tot ce trebuie sa stii despre dobanzi

                Cei mai multi oameni nu cunosc modul cum nivelul dobanzilor de pe piata poate sa le influenteze bugetul personal sau portofoliile de investitii.

                Dobanda interbancara cu scadenta la o luna (denumita si ROBID la o luna), care in anul de criza 2008 atinsese un maxim de 15% pe an a ajuns in prezent la un nivel modic, de doar 0,2% pe an. O scadere de o  asemenea magnitudine poate sa aiba un efect semnificativ asupra activitatilor economice si asupra vietii celor mai multi dintre noi.

               

Sa le luam pe rand:

Credite/imprumuturi bancare

Cele mai multe credite sunt legate de nivelul unei dobanzi, cel mai adesea de dobanda interbancara ROBOR sau EUROBOR la 3 luni. Astfel, rata lunara pe care o platiti depinde in mod direct de cum evolueaza dobanzile de pe piata. Cand dobanda creste rata lunara la credit creste de asemenea, iar cand scade efortul financiar pentru plata creditului se reduce pe masura.

Pentru creditele in lei, ROBOR la 3 luni este in prezent 0,78% pe an, fata de 4,53% in urma cu 3 ani, sau 14% in urma cu sapte ani.

Dupa cum vedeti dobanda poate sa fluctueze foarte mult in timp, de aceea trebuie sa luati acest indicator de dobanda foarte in serios, mai ales daca aveti credite sau intentionati sa va imprumutati pe termene lungi de timp, de ordinul zecilor de ani.

Pentru un credit imobiliar de 250.000 RON pe 30 de ani, rata lunara ajunge in prezent la aproximativ 1.200 RON la nivelul actual de dobanda, insa rata ar creste cu 625 RON daca dobanda de referinta, ROBOR, s-ar majora cu 3%, adica rata ar creste la 1.825 RON, respectiv o majorare cu circa 50%. Este un nivel considerabil de bani pe care ar trebuie sa-i scoti din buzunar in fiecare luna.

Riscul ca dobanzile sa creasca in urmatorii 5-10 ani este destul de ridicat in prezent avand in vedere ca dobanzile au atins recent niveluri minime record.

Depozite/Economii

Dobanda pe care o primesti la depozitele bancare sau alte conturi de economii este legata direct de dobanzile de pe piata. Deponentii au fost grav afectati in ultimii ani de scaderea continua a ratelor de dobanda de pe piata. Daca in 2009 primeau o dobanda si de peste 15% pe an, acum bancile nu-si mai remunereaza deponentii cu rate mai mari de 1-2% pe an.

Daca in 2007 depozitele firmelor si populatiei cumulau 94 de miliarde RON, astazi valoarea depozitelor constituite la banci este de peste 2,5 ori mai mare, respectiv peste 250 miliarde RON.

                Excesul de lichiditate din sistemul bancar face ca bancile sa fie putin motivate sa majoreze dobanzile la depozite, mai ales ca pe plan extern multe state au dus dobanzile in teritoriul negativ.

Actiuni/Fonduri de actiuni

                Scaderea ratelor de dobanda a fost o mana cereasca pentru investititorii care-si plaseaza economiile in actiuni. Acest lucru se intampla pentru ca randamentele din dividende oferite de companiile listate pe bursa par mai atractive pe masura ce bancile reduc dobanzile la depozite, iar deponentii sunt motivati sa se orienteze spre investitii in actiuni in cautarea unor randamente mai  ridicate.

                Actiunile beneficiaza de scaderea ratelor de dobanda si prin prisma faptului ca se reduc costurile de finantare pentru companiile listate, iar acestea pot sa realizeze profituri mai mari, iar actiunile companiilor sa creasca de asemenea.

                Scaderea dobanzilor stimuleaza totodata consumul populatiei.  Cei cu credite platesc mai putin la rata si pot sa consume o parte mai mare din salariu pe alte lucruri, devine mai avantajos sa te imprumuti pentru ca dobanda la credit scade si cu banii imprumutati poti sa faci noi achizitii. Toate aceste lucruri stimuleaza consumul si vanzarile companiilor, care se traduc in general prin cresterea actiunilor companiilor listate.

                Scaderea costurilor de finantare face ca sa devina mai avantajos pentru companii sa-si rascumpere actiunile, ceea ce din nou este benefic pentru investitorii in actiuni.

In concluzie scaderea ratelor de dobanda are un efect pozitiv asupra investitiilor in actiuni.

Obligatiuni/Fonduri de obligatiuni

                Castigurile inregistrate de titlurile de stat sau obligatiunile sunt invers corelate cu ratele de dobanda de pe piata. Astfel, cand dobanzile scad valoarea unei obligatiuni/titlu de stat creste pe masura in functie de maturitatea instrumentului.

De exemplu, o scadere cu 1% a ratelor de dobanda poate sa conduca la o crestere de aproximativ 5% a valorii unei obligatiuni cu scadenta in 5 ani. Daca insa dobanda se majoreaza cu 1% valoarea obligatiunii scade cu un procent similar, iar investitorul poate pierde bani daca se grabeste sa-si recupereze banii mai devreme de scadenta.

O metoda de a te proteja oarecum de cresterea dobanzilor este sa investesti in obligatiuni cu maturitati apropiate (de 1-3 ani). Daca anticipezi o scadere a dobanzilor poti sa speculezi acest lucru prin investitii in obligatiuni cu scadenta mare, de 5-10 ani.

Factorii care influenteaza nivelul dobanzilor

                Ratele de dobanda sunt influentate de o serie de factori precum:

Ø  Inflatia (actuala si asteptata) – cu cat inflatia este mai ridicata cu atat dobanzile nominale sunt mai mari. In prezent in Romania inflatia este negativa, lucru care contribuie la nivelul scazut al dobanzilor de pe piata, mai ales a celor pe termen scurt;

Ø  Cresterea economica – un nivel ridicat al cresterii economice contribuie pozitiv la nivelul ratelor de dobanda. Cu cat consumul este mai ridicat cu atat cererea pentru credite si investitii va fi mai ridicata, iar costul finantarii va fi mai ridicat;

Ø  Lichiditatea din economie si sistemul bancar – se intampla adesea ca in perioade de recesiune sa existe crize de lichiditate pe piata din cauza conditiilor economice vitrege, iar acest lucru sa conduca cel putin temporar la o crestere a costului finantarii si a ratelor de dobanda. Un exemplu este perioada 2008 – 2009, cand dobanzile au depasit si 15% pe an;

Ø  Dobanda de politica monetara – Bancile centrale pot sa influenteze dobanzile pe termen scurt prin intermediul dobanzii de referinta. Banca Nationala a Romaniei de exemplu a redus dobanda de referinta de la peste 10% in 2008 la 1,75% in prezent.

Scenarii privind evolutia dobanzilor in viitor

Criza a facut ca bancile centrale din toata lumea sa combata efectele devastatoare ale acesteia prin impunerea unor rate de dobanda de politica monetara foarte scazute. In SUA dobanda a fost redusa la zero timp de 6 ani si majorata numai recent, in decembrie cu 0,25%.

Pe plan european si in Japonia bancile centrale au fost fortate chiar sa duca dobanzile in teritoriu negativ pentru a stimula economiile.

De asemenea, scaderea generala a preturilor la materii prime si cresterea anemica a celor mai multe state dezvoltate a facut ca inflatia sa se mentina la un nivel foarte scazut si sa-i faca pe unii analisti economici sa se ingrijoreze chiar de un fenomen al deflatiei.

In ultimii zeci de ani dobanzile s-au mentinut la un nivel relativ scazut pentru ca bancile centrale au gasit mecanisme de a tine mai bine inflatia sub control, majoritatea avand ca tinta primordiala mentinerea unui nivel de inflatie de 2%.

In acest context cateva scenarii sunt urmatoarele:

1)      O continuare a semi-stagnarii economice pe plan european  ar cauza dobanzile sa se mentina in continuare la un nivel scazut. In lipsa unui stimulent pe partea de consum si de investitii, dobanzile si inflatia cel mai probabil vor continua sa se mentina la niveluri minime. In lipsa unei cresteri economice solide pe plan european si cresterea economica interna va fi afectata, ceea ce va influenta direct nivelul dobanzilor.
Masurile luate pana in prezent de Banca Centrala Europeana pentru a revitaliza economiile s-au dovedit cel putin pana acum zadarnice, singurele efecte vizibile fiind in zona de dobanzi, unde randamentele obligatiunilor de stat au fost impinse in teritoriu negativ  in cazul multor state, chiar si pentru cele cu maturitate de 5 sau 10 ani.

2)      Revenire la o crestere economica moderata spre solida – in scenariul in care economia eurpeana isi va reveni si va inregistra cresteri economice in exces de 2% pe an, cel mai probabil inflatia va reveni peste nivelul de 2% tintit de banca centrala, iar dobanzile de pe piata vor intra pe o tendinta ascendenta.

3)      Declansarea unei crize economice  ar face ca economiile sa se scufunde in recesiune, companiile sa aiba probleme de lichiditate, iar ratele de dobanda de pe piata sa urce in satisfacerea nevoilor de lichiditate din economie.

Acest material a fost publicat pe site-ul www.ifond.ro la sectiunea Editoriale in data de 6 aprilie.