Salutare!
Poate ai sesizat faptul ca in ultimii ani analistii economici sunt tot mai vocali cand vine vorba despre o posibila recesiune, poate chiar criza economica.
Astazi vom incerca impreuna sa identificam semnele apropierii unei recesiuni, impactul pe care un asemenea eveniment l-ar avea asupra economiei, bursei si asupra ta in general, precum si ce poti face sa te protejezi, inclusiv din postura de investitor la bursa pentru a gestiona mai usor socurile pietei.
Subiectul este unul extrem de delicat si complex si ca urmare in acest material abia vom reusi "to scratch the surface", cum ar spune americanii, adica sa facem un rezumat, fara a intra in prea multe detaliile.
Dar mai intai de toate trebuie sa cunosti asta:
Cum functioneaza ciclurile bursiere?
Studiile realizate în ultimii ani la nivelul pieţelor bursiere au evidenţiat faptul că bursele au o evoluţie puternic ciclică, cu alte cuvinte sunt unele perioade de scăderi abrupte urmate de reveniri la fel de spectaculoase, presărate cu perioade mai lungi sau mai scurte de stagnare (consolidare).
Ciclurile bursiere tind să se repete la anumite intervale de timp şi de obicei se suprapun peste ciclul economic care are o durata intre 9 si 12 ani (ultimul cu o durată de 12 ani, intervalul 1997 - 2008). De aceea conştientizarea fazei din ciclul bursier în care ne aflăm în prezent poate să furnizeze informaţii preţioase unui investitor cu privire la perspectivele perioadei următoare.
Ciclurile bursiere au patru faze majore: faza de anonimat, faza de constientizare, faza de manie (sau boom) si faza de crah, asa cum se observa din graficele de mai jos (in prima poza este evolutia bursei romanesti, iar in poza de jos etapele clasice ale unui ciclu bursier):
Au trecut aproape doi ani de la ultima mea evaluare in incercarea de a intui in ce faza a ciclului se afla bursa de la Bucuresti. Pe baza analizei datelor de atunci concluzionam ca bursa de la Bucureşti pare că este la inceputul celei de-a treia faze a ciclului bursier, respectiv cea în care bursa începe să înregistreze constant randamente peste medie şi atrage atenţia publicului larg prin intermediul media, la început mai timid, pentru ca apoi o masă mai mare de oameni de rând să fie atraşi de creşterile bursei.
Intre timp unele lucruri au evoluat in directia asteptata, economia s-a incins destul de puternic in 2017 si da tot mai multe semne de supraincalzire. Lucrul mai putin previzibil a fost faptul ca indicele BET a inregistrat o crestere modesta, de circa 8% de la evaluarea facuta cu aproape doi ani in urma, de la 8.298 de puncte la 8.962 de puncte.
Faza precedenta, cea de constientizare, care s-a incheiat cel mai probabil la sfarsitul anului 2016, a durat aproximativ 6 ani, o perioada destul de indelungata comparativ cu ciclurile clasice anterioare , dar de asteptat avand in vedere magnitudinea scaderilor din perioada de criza 2008 - 2010 si a faptului ca de obicei recuperarea (economica si bursiera) in aceste situatii are o durata mai mare.
Faza actuala, cea de boom (manie) care estimez ca dureaza de aproximativ 2 ani si jumatate, este in plina desfasurare. In continuare voi face o retrospectiva a ce s-a intamplat in ultimii doi ani si vom pune cap la cap piesele de puzzle pentru a ne crea o imagine mai aproape de realitate:
- ✓ Ciclul actual de crestere este destul de indelungat. Se implinesc circa 10 ani si jumatate de cand bursa a atins minimele (Durata ciclului bursier poate fi un semnal ca suntem intr-o faza avansata a acestuia).
- ✓ Bursa de la Bucuresti s-a bucurat de un influx de listari de companii si de emisiuni de obligatiuni. In 2017 au venit pe bursa Digi Communications (DIGI), AAGES (AAG), Transilvania Broker de Asigurare şi Sphera Franchise Group (SFG). In 2018 Purcari Wineries (WINE) s-a listat la prima categorie a bursei. Totodata, o serie de companii private au atras bani de pe bursa prin obligatiuni,cum ar fi Bittnet Systems (BNET), Elefant.ro (ELEF21), Superbet (SBG20), Investia Finance (INV22,INV23), IdeaBank (IDB24E), Grup Sapte (GS21), Ascendia (ASC in curs de listare) si multe altele. (Nota mea - in perioadele economice favorabile companiile atrag capital de la investitori, iar apetitul pentru risc al investitorilor de retail este crescut, ceea ce ar putea fi un indiciu ca suntem intr-o faza inaintata in ciclul bursier/economic)
- ✕ Fenomenul de incetinire a economiei globale, in special in sectorul manufacturier, conflictele comerciale dintre state, Brexit-ul, precum si masurile legislative luate de guvernul roman la sfarsitul anului 2018 au alungat multi investitori de pe bursa locala, motiv pentru care indicele BET a urcat cu numai 8% in ultimii aproape 2 ani. Statul a anulat in mare parte masurile luate la sfarsitul anului 2018 prin OUG 114, insa a creat multa volatilitate pe bursa, ceea ce nu a fost pe placul investitorilor.
- ✕ Ca urmare a factorilor mai sus amintiti, numarul de conturi ale investitorilor la bursa romaneasca s-a redus de la circa 62.000 la jumatatea anului 2017 la putin sub 54.000 la finele lunii martie 2019.
- ✓ In 2018 si 2019 guvernul a continuat politica de stimulare economica prin cresteri salariale (wage led growth), astfel pe langa cresterea salariului minim, statul a majorat semnificativ cheltuielile publice, in special cele cu salariile si asistenta sociala. Daca in 2016 acestea au urcat cu 13%, in 2017, 2018 si prima jumatate a anului 2019 se poate observa cum ritmul de crestere a accelerat la 22% - 24% (cresterea cheltuielilor publice conduce la supraincalzirea economiei si accentueaza problemele care apar intr-o perioada de recesiune)
- ✓ Cresterea cheltuielilor publice s-a facut prin majorarea deficitului bugetar, care a ajuns aproape de 3% din PIB in ultimii ani, limita impusa de UE. Dupa primele sase luni deficitul a urcat la 1,9% din PIB fata de 1,6% in anul precedent (faptul ca statul cheltuie bani pana la pragul maxim de deficit, face ca economia sa fie fragila in cazul aparitiei unei recesiuni, statul neavand la indemana mecanisme de a-si creste si mai mult cheltuielile pentru a aduce economia pe linia de plutire)
- ✓ In 2015 cresterea economica a accelerat la 3,7%, apoi in 2016 economia a urcat cu 4,8%, pentru ca in 2017 cresterea economica sa explodeze, la 7%. Chiar daca in 2018 si prima parte a anului 2019 PIB-ul a decelerat la 4,1% respectiv 5%, aceste cresteri se situeaza peste ritmul normal de crestere al economiei pe termen lung (cresterea economica peste medie arata o supraincalzire a economiei, specifica perioadei de boom)
- ✓In perioada 2015 - 2019 rata somajului a scazut puternic, ajungand in prezent la niveluri care nu au mai fost atinse de decenii. In luna iunie 2019 INS a calculat o rata a somajului de 4%. (Somajul redus este un semnal de supraincalzire a economiei. Practic Romania, dar si SUA sau alte state dezvoltate, trec printr-o criza acuta de forta de munca care franeaza cresterea economica)
- ✓Salariile romanilor (calculate ca medie pe economie) au crescut in ultimii doi ani cu doua cifre, mai ales in sectorul public. luna mai 2019 salariul mediu net a crescut anualizat la o rata de 14,7%, romanii resimtind din plin bunastarea economica. Cea mai mare parte a acestor sume se indreapta catre consum (Ritmul atert de crestere al salariilor indica faptul ca suntem intr-o faza inaintata in ciclul bursier/economic)
- ✓Romanii au accelerat consumul de bunuri. Volumul de vanzari din comertul de amanuntul, un proxy pentru consumul populatiei, a crescut in primele 6 luni din 2019 cu 6,9% fata de aceeasi perioada din 2018 (cresterea puternica a consumului este specifica ultimei faze a ciclului economic)
- ✕ O mare parte din bani se indreapta insa si catre economii, populatia si firmele majorandu-si economiile la o rata anuala de 7,7% in luna iunie 2019.
- ✓Apetitul pentru credite al romanilor a fost in crestere in ultimii doi ani. In iunie 2019 soldul creditelor a crescut cu 7,1% fata de perioada similara a anului precedent (cresterea creditarii la un nivel important arata apetitul de risc in crestere specific perioadei de boom. Pe de alta parte, faptul ca economiile cresc intr-un timp asemanator este incurajator si arata ca romanii au si rezerve pe care sa se bazeze in perioade economice dificile).
- ✓Cel mai important indicator care arata ca productia interna nu mai face fata cererii interne si ca avem un derapaj destul de semnificativ la nivel economic este deficitul comerical. Acesta a ajuns in primele 5 luni ale anului 2019 la 6,5 miliarde de euro. Numai in luna mai Romania a avut un deficit comercial de 1,5 miliarde de euro (Cresterea deficitelor comerciale este un semnal clar al perioadei de boom prin care trece economia si bursa)
- ✓Cresterea deficitului comercial alimenteaza de asemenea deficitul de cont curent, care in ultimii doi ani s-a deteriorat constant si a ajuns la circa 5% din PIB, un nivel cu care Romania nu s-a mai intalnit din anii 2011 -2012. (In perioade de recesiune deficitul de cont curent conduce la deprecierea si destabilizarea monedei nationale cu toate implicatiile de rigoare)
- ✕ In ultimii doi ani BNR a trecut de la o politica mai restrictiva, majorand dobanda de la 1,75% la 2,5% si in ultima perioada a intervenit pe piata pentru a absorbi lichiditate (Totusi majorarile de dobanda au fost de mica amploare fapt ce are un impact neutru asupra stabilitatii economice).
- ✕ Investiile straine directe s-au stabilizat in ultimii ani la un nivel de circa 3,5 mld. euro anual, nivel dublu fata de minimul atins in anul 2012. Cu toate acestea investitiile straine sunt inca mult sub maximele atinse inainte de criza, lucru care indica faptul ca mediul privat a actionat prudent si nu a investit exagerat in capacitati noi de productie. Dupa primele cinci luni investitiile straine au scazut usor, la 1,49 mld. euro.
- ✓Inflatia a accelerat puternic in ultimii doi ani, de la circa 1,4% la rate de peste 5% pe parcursul anului 2018. In luna iunie 2019 INS a calculat o rata anuala a cresterii preturilor de 3,8%. Inflatia Core3 de baza (care exclude preturile administrate si cele volatile) a fost pe o tendinta ascendenta si in accelerare. (inflatia este un semn de supraincalzire a economiei)
- ✓In 2019 sectorul de constructii si-a revenit puternic, dupa primele 5 luni inregistrand un avans de 14,5%, conform INS, dupa aproape un deceniu de evolutii dezamagitoare (Sectorul de constructii inregistreaza rate ridicate de crestere cu precadere spre sfarsitul ciclului economic). Conform graficului de mai jos realizat de Ziarul Financiar, numarul de locuinte livrate a crescut treptat in ultimii ani si pentru acest an se anticipeaza o crestere importanta.
In concluzie, de la ultima evaluare din urma cu doi ani, inflatia a accelerat puternic, deficitele balantei comerciale, bugetare si de cont curent s-au deteriorat semnificativ, rata somajului a atins niveluri minime istorice, sectorul de constructii si-a revenit puternic, toate acestea conducand la un semnal ca economia se afla intr-un stadiu avansat in ciclul economic, iar aparitia unei recesiuni este foarte probabila. Momentul exact al aparitiei este dificil de aproximat si depinde de o serie de factori pe care nimeni nu-i poate controla (inclusiv masuri luate de bancile centrale mondiale, guvernele statelor dezvoltate, etc).
Totusi este important ca orice persoana sa fie constienta ca in viitorul nu foarte indepartat un asemenea scenariu este cat se poate de posibil si sa nu fie luati prin surprindere de scaderea veniturilor salariale, pierderea locului de munca, reducerea venitului disponibil, cresterea cheltuielilor ca urmare a majorarii taxarii sau a preturilor etc.
Pe de alta parte, tabloul macro global a aratat in ultimul an o incetinire a cresterii economice provocata de conflictele dintre SUA si China, instabilitatea din zona euro provocata de Brexit, care s-a manifestat printr-o contractie a sectorului manufacturier la nivel mondial. In acest context de incetinire, dobanzile pe piata internationala au urmat o traiectorie descendenta, motiv pentru care banca central a SUA (Fed) a fost nevoita sa reduca recent dobanda de politica monetara cu 0,25%, la 2,25%. Avand in vedere ca o rata a dobanzii prea ridicata ar putea sufoca economia si a faptului ca economiile dezvoltate nu au manifestat in ultima perioada semne de supraincalzire, scaderea dobanzii ar putea sa prelungeasca ciclul economic in care ne aflam,si sa intarzie astfel declansarea unei recesiuni la nivel international care sa impacteze si Romania.
Totusi suntem la acel moment in care orice masura gresita a bancilor centrale poate arunca economia globala in recesiune.
Nu in ultimul rand, nicio recesiune nu seamana cu alta, iar scaderile ample ale bursei si economiei in perioada 2007-2009 au o sansa extrem de mica sa se repete in urmatorii 50 de ani, mai ales ca astazi componenta companiilor de la bursa este mult mai axata pe sectorul energetic decat cel financiar si companii mai putin expuse ciclului economic fata de situatia de acum 10-12 ani.
Cum te-ar afecta urmatoarea recesiune?
In prima jumatate a anului 2019 guvernul a cheltuit cu 1,94% din PIB mai mult decat a incasat. Acest deficit bugetar are loc in conditiile unei cresteri economice de circa 4,5% - 5% si a unui deficit de cont curent de aproape 5%.
Mai mult, statul intentioneaza sa majoreze pensiile cu 70% in urmatorul an, fapt ce ar amplifica acest deficit.
Sa ne imaginam ca din diverse motive cresterea economica incetineste de la aproape 5% la zero, ceea ce s-ar traduce prin stagnare. Intr-un asemenea scenariu, in care veniturile la bugetul de stat nu mai cresc, practic pentru a mentine acelasi ritm de crestere al cheltuielilor, deficitul bugetar ar urca cu 4-5%, adica din 3%-4%, deficitul la bugetul de stat s-ar majora dintr-o data la 7%-8%. Acest lucru ar putea conduce la cresterea taxarii in Romania, pentru acoperirea deficitului bugetar, care ar afecta populatia prin faptul ca venitul disponibil pentru bugetul lunar al fiecarei familii s-ar reduce, cu consecinte asupra scaderii consumului si alimentarea unei tendinte de scadere si pe partea de productie, respectiv scaderea PIB.
Un deficit bugetar de 7%-8% ar atrage dupa sine si o taiere a ratingului de tara al Romaniei, care ar face ca Romania sa se imprumute mai scump pe pietele internationale, sa plateasca dobanzi mai mari si de asemnenea sa inregistreze o depreciere a leului in raport cu euro si alte monede de referinta. Deprecierea monedei ar saraci populatia prin importuri de alimente si alte produse mai scumpe (in euro), plata unor vacante mai scumpe (in euro),scumpierea serviciilor ca de exemplu (abonament TV, internet, telefonie) care sunt raportate la euro.
Daca in schimbul cresterii taxelor guvernul ar lua masuri de scadere a salariilor in sectorul bugetar, sau restructurari, respectiv taieri de pensiilor, efectele ar fi asemanatoare, respectiv o contractie a cererii la nivel national, cu potential de scadere a PIB.
Tot acest scenariu ar fi cu mult mai daunator in situatia aparitiei unei recesiuni, ceea ce s-ar traduce prin minim doua trimestre consecutive de scadere economica (anterior am luat in calcul scenariu de stagnare - adica crestere zero a economiei). O scadere economica ar amplifica toate efectele amintite mai sus.
Nu cred ca mai este cazul sa spun faptul ca in perioade de stagnare sau de scadere economica actiunile de pe bursa tind sa inregistreze scaderi ample.
Cum te pui la adapost sau sa profiti de urmatoarea recesiune?
Orice persoana in vremurile bune ar trebui sa profite de cresterea veniturilor si faptul ca au un loc de munca stabil prin crearea sau cresterea fondului de rezerva, care este o suma de bani tinuta intr-un cont curent, de economii, depozit cu scadenta scurta sau fond de investitii cu venit fix si grad redus de risc, la care sa apelati in caz de urgente (cum ar fi urgente medicale, pierderea locului de munca, scaderea veniturilor etc.). Orice rezerva de bani te pune la adapost de probleme pe care le poti intampina la un moment dat.
Un alt lucru pe care poti sa il faci este sa scapi de datoriile daunatoare (cum ar fi carduri de credit, credite de consum).
Daca ai investitii in actiuni si esti in primii ani de investitii (perioada de acumulare) in care practic cresterea averii tale este sustinuta de economiile lunare pe care le faci si mai putin de venitul pasiv generat de investiti, nu este absolut necesar sau indicat sa-ti reduci expunerea pe actiuni. In cazul tau scaderea pietei ar avea un impact destul de redus, si in plus poti profita sa cumperi actiuni la preturi mai mici care sa aduca randamente frumoasa pe termen lung.
Daca ai un portofoliu important de investitii in actiuni care contribuie in mod semnificativ la cresterea averii tale, te poti gandi sa-ti reduci expunerea fata de acest activ, fara sa exagerezi in aceasta directie, cum ar fi sa vinzi toate actiunile pe care le ai si sa astepti corectia. Cum spuneam, este greu de estimat momentul exact al incheierii unui ciclu economic, iar daca recesiunea intarzie poti sa pierzi multi bani asteptand momentul potrivit sa reintri in piata. In orice faci trebuie sa existe un echilibru, fara sa exagerezi intr-o directie sau alta.
Este bine sa-ti pastrezi niste rezerve de cash sau in instrumente cu lichiditate ridicata pentru a putea profita la un moment dat de preturile reduse ale activelor in criza. Nivelul acestor rezerve sau ponderea lor depinde de experienta pe care o are fiecare in investitii si este preferat sa nu fie foarte mare daca esti un investitor incepator.
Fazele unui ciclul bursier sunt urmatoarele:
FAZA I
Prima fază a unui ciclu bursier este cea de revenire a bursei pe creştere după un crah bursier, precum cel la care am asistat în anul 2008. În această fază investitorii profesionişti, calculaţi şi cu sânge rece, aşa-numiţii „smart money“, realizează achiziţii profitând de dezechilibrele majore de pe piaţă pentru a realiza profituri rapide. Paul Elliott Singer, cel mai mare acţionar al Fondului Proprietatea, este un exemplu de astfel de investitor.
Bursa a traversat o perioadă asemănătoare între februarie 2009 şi aprilie 2010, când după căderea dramatică din 2008 bursa a cunoscut o revenire puternică, indicele BET triplându-şi valoarea. De obicei această perioadă este una care se desfăşoară în anonimat, informaţiile cu privire la creşterile bursei ajungând în foarte mică măsură la publicul general, care este ţinut departe de bursă din cauza ştirilor preponderent negative din plan economic după o perioadă de recesiune sau evoluţie slabă a economiei.
Dacă privim retrospectiv, în 2009 investitorii de rând erau mai mult preocupaţi să-şi vândă participaţiile după ce valoarea deţinerilor lor s-a prăbuşit, iar în ciuda creşterilor din acea perioadă per total au continuat să înregistreze pierderi însemnate.
FAZA II
A doua fază a ciclului bursier este cea de „conştientizare“, respectiv investitorii instituţionali şi cei de retail încep să constientizeze faptul că bursa înregistrează randamente atractive. Ştirile din plan economic încep să se îmbunătăţească, însă nu într-o măsură atât de mare încât să atragă atenţia investitorilor de rând.
Primii care fac pasul pe bursă în această fază sunt de regulă investitorii instituţionali, precum fonduri de pensii sau fonduri de investiţii private cu expunere pe o anumită regiune şi clasă de active, care cumpără conform unei strategii de la început prestabilită.
Această perioadă este una de obicei volatilă, în care piaţa poate să înregistreze corecţii de mai mică sau mai mare amploare pe un trend crescător, corecţii şi fluctuaţii care tind să-i ţină departe de bursă pe investitorii individuali, mai conservatori. Ştirile din plan economic sunt mixte sau uşor pozitive, economia fiind în revenire, dar şomajul este ridicat şi bunăstarea populaţiei se menţine la un nivel scăzut.
Putem spune cu o anumită precizie că bursa a traversat în ultimii ani, 2010 - 2016, o astfel de fază a ciclului bursier, corecţii de circa 20% ale indicilor pe parcursul anului fiind destul de frecvente, cu o mişcare mai mult laterală a pieţei, dar investitorii au câştigat din dividende.
FAZA III
Cea de-a treia fază a ciclului bursier este cea în care bursa începe să înregistreze constant randamente peste medie şi atrage atenţia publicului larg prin intermediul media, la început mai timid, pentru ca apoi o masă mai mare de oameni de rând să fie atraşi de creşterile tot mai furibunde ale bursei.
La început majoritatea investitorilor sunt entuziasmaţi de câştigurile pe care le obţin, pentru ca apoi să devină tot mai lacomi şi să investească sume din ce în ce mai mari, uneori cu bani împrumutaţi până la punctul în care investiţiile de pe bursă se generalizează şi devin o adevărată manie.
Investitorii sunt încurajaţi în această perioadă de performanţele excepţionale din plan economic şi aprecierea preţurilor la mai toate bunurile, precum proprietăţi imobiliare pe care le deţin. În această fază majoritatea investitorilor cred că aprecierile vor continua la infinit şi că o nouă paradigmă economică îşi face apariţia.
Bursa românească a trecut printr-o astfel de fază în perioada 2004 - 2007, când piaţa a adus investitorilor randamente şi de 100% pe parcursul unui singur an.
FAZA IV
Ultima fază a unui ciclu bursier este cea a unui crah, respectiv o scădere accelerată a cotaţiilor bursiere. La început investitorii de rând sunt sceptici că scăderile vor continua şi corecţiile pozitive ulterioare le dau speranţe că situaţia revine la „normal“, pentru ca scăderile să se generalizeze şi să intervină frica şi panica; tot mai mulţi investitori vând în disperare făcând loc investitorilor profesionişti „smart money“, moment în care ciclul bursier se reia. Perioada dintre iulie 2007 şi februarie 2009 este un exemplu clasic al acestei faze, indicii bursieri consemnând în anumite şedinţe scăderi de până la 15% pe zi, care au determinat conducerea bursei să ia măsuri mergând până la suspendarea tranzacţiilor în anumite perioade.
