Când am putea avea următoarea scădere de 20% pe bursă? Dar următoarea creştere de 50%?
miercuri, 21:20
O scădere de 20% (anuală) pe bursă are loc în medie o dată la 8 ani, în timp ce o creştere de peste 50% este probabil să aibă loc o dată la 3 ani, conform calculelor ZF pe baza evoluţiilor istorice ale randamentelor pe bursa de la Bucureşti.
Deşi mulţi investitori iau ca referinţă scăderile bursei din 2008 atunci când vorbesc despre riscurile investiţiilor pe bursa de la Bucureşti, an în care indicele BET a pierdut 70% din valoare, calculele ZF arată că pierderi de această magnitudine sunt extrem de rare, probabilitatea ca astfel de scăderi să se mai repete fiind de 1,88%, adică o dată la 53 de ani.
Aceasta nu înseamnă că o scădere de acest gen nu va mai avea loc în următoarele decenii, dar este foarte improbabilă, în mod obişnuit având loc de două ori în decursul unui secol.
Calculele de pe bursa din SUA, care sunt mai precise pentru că implică un set mai larg de date istorice (ultimii 30 de ani), arată că scăderile din 2008 aveau o şansă să se materializeze o dată la 217 ani.
Mulţi investitori de pe bursa locală care nu au suportat pierderile din 2008 au abandonat investiţiile în acţiuni.
Calculele ZF arată totuşi că există şanse mari ca în următorii 10 ani bursa de la Bucureşti să încheie un an cu o scădere de 25%, adică să piardă 25% din bani la finalul unui an, aşa cum la fel de bine există şanse mari să-şi înmulţească banii cu 30% o dată la doi ani sau să câştige 50% o dată la trei ani.
Analiza este una de tip cantitativă care ia în calcul media randamentelor de pe bursă din ultimii 10 ani (30 de ani în cazul bursei din SUA) şi deviaţia standard a randamentelor (cât de mult fluctuează randamentele faţă de medie - n. red.).
Trebuie menţionat faptul că în ultimii ani scăderi de 20% - 25% ale indicilor bursieri în timpul unui an au fost destul de frecvente însă până la finalul anului de obicei corecţiile se reduc, probabilităţile din exemplele de mai sus luând în calcul doar evoluţia până la finalul anului, nu din timpul acestuia. De exemplu, în ultimii 17 ani indicele BET al bursei nu a încheiat anul cu o scădere decât de trei ori. Ultima oară, în 2011, când BET a închis anul cu o corecţie de 17%, indicele Total Return Index (incluzând inflaţia), calculat de Intercapital, care cuprinde o plajă mai mare de acţiuni şi include câştigurile din dividende, a închis anul cu o creştere de 1,3%, în condiţiile în care câştigurile din dividende au compensat din plin corecţiile de preţ din timpul anului.
Cum gestionezi riscurile investiţiilor bursiere
Una dintre întrebările pe care şi le pun cei care fac investiţii pe bursă este care sunt riscurile la care se expune un investitor în acţiuni şi cum se pot cuantifica aceste riscuri. În industria investiţiilor, riscul este văzut de obicei ca o expresie a volatilităţii unui activ, adică cât de mult variază în plus sau în minus într-o anumită perioadă de timp. Unul dintre cei mai cunoscuţi şi utilizaţi indicatori pentru măsurarea riscului este deviaţia standard, care măsoară cât poate să varieze în condiţii normale preţul unei acţiuni faţă de o anumită medie a randamentelor.
În cazul investitorilor care nu vor să-şi asume fluctuaţii (riscuri) aşa de mari, specialiştii în investiţii le recomandă să investească numai o parte din bani în acţiuni şi să-şi ţină restul economiilor în depozite sau fonduri de obligaţiuni; în acest caz, atât riscul cât şi potenţialele câştiguri viitoare se vor diminua proporţional.
De exemplu, dacă un investitor investeşte toţi banii în acţiuni la BVB datele din ultimii 10 ani arată că se poate aştepta la un randament anual de 25,9% cu o volatilitate medie anuală (deviaţie standard) de 45%. Aceasta înseamnă că se poate aştepta ca scăderile să nu fie decât în cazuri excepţionale mai mari de 33% într-un an, adică cu o frecvenţă mai mare de o dată la 20 de ani. Dacă investeşte numai jumătate din bani în acţiuni şi restul în depozite cu 4% dobândă medie pe an, ar putea în teorie să obţină un câştig anual de 15% cu o volatilitate medie anuală de 22,5%, caz în care se poate aştepta să nu înregistreze scăderi anuale mai mari de 20% decât în mod excepţional.
Chiar dacă acţiunile au adus randamente foarte ridicate în ultimul deceniu, variaţiile de la un an la altul au fost foarte ridicate, de aceea specialiştii recomandă investitorilor să aibă în vedere un interval investiţional mai lung, astfel încât posibilele corecţii dintr-un an să poată fi compensate de câştigurile anilor următori.
Un portofoliu diversificat e în teorie mai puţin riscant
Investiţiile într-o singură acţiune sau două presupun riscuri substanţial mai mari. De exemplu, dacă se estimează că bursa pe ansamblu nu înregistrează corecţii mai mari de 33% decât în mod excepţional, investind doar în acţiuni Petrom sau BRD, două dintre cele mai puţin riscante acţiuni de pe bursă, riscul este considerabil mai mare, corecţiile putând ajunge până la 40% în aceleaşi condiţii sau 50% în cazul acţiunilor SIF Oltenia (SIF5). Cu cât banii sunt plasaţi în mai multe acţiuni, cu atât riscul se reduce.
În ultimii 10 ani bursa de la Bucureşti a adus pe ansamblu un randament mediu anual de 25,9% incluzând dividendele, potrivit indicelui TRX (Total Return Index incluzând inflaţia) calculat de Intercapital Invest, perioadă pe parcursul căreia au existat fluctuaţii puternice, precum câştigurile de 125% obţinute în 2004, dar şi pierderi de 62% în anul 2008 când bursa a fost afectată de cea mai mare criză economică de după cel de-al doilea război mondial.
Analiştii de pe bursă estimează că odată cu maturizarea bursei şi listarea unor companii importante, precum Fondul Proprietatea, Romgaz şi Nuclearelectrica, atât câştigurile potenţiale viitoare cât şi riscurile de pe bursa autohtonă vor fi mai mici în viitor.
În condiţii normale, creşterea de pe bursă ar fi de 10% pe an
„În condiţii normale, un investitor se poate aştepta ca bursa să crească cu circa 10% într-un an. Când mediul economic este favorabil se poate aştepta la creşteri mai mari de 10%. Ceea ce depăşeşte 30% - 50% sunt creşteri excepţionale, poate să vedem o asemenea creştere o dată la 4-5 ani. Aşa cum reiese şi din statistici, probabilitatea ca bursa să încheie un an cu o scădere este destul de mică chiar dacă sunt corecţii în timpul anului“, spune Mihai Alexa, manager de portofoliu la societatea de administrare a investiţiilor (SAI) Broker Cluj.
El mai spune că aşa cum o arată şi evoluţiile de pe piaţa americană din ultimii zeci de ani, de obicei când bursa încheie un an cu creşteri mai importante, cum este cazul anului trecut, când BET a urcat cu 26%, sunt şanse mari ca în anul următor evoluţia să fie una slabă, Alexa estimând că 2014 va fi cel mai probabil un an de stagnare pentru bursa de la Bucureşti.
„Un ciclu economic durează în jur de 10 ani, iar la finalul unui ciclu este posibil să se materializeze scăderi pe bursă care pot ajunge la 40-50%“, este de părere Mihai Alexa.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 06.03.2014
