Investitii in actiuni romanesti sau internationale?

In ultimii doi ani bursa de la Bucuresti a inregistrat o performanta mai modesta, in acelasi timp fiind caracterizata de multa volatilitate, venita atat pe fondul incetinirii cresterii economice interne (de la 6,9% in 2017 la 4,1% in 2018) cat si incetinire la nivel global, starea constanta de tensiune la nivel international, incertitudinile legislative aduse de OUG 114 si alte initiative de acest gen.

Toate aceste lucruri au speriat investitorii, mai ales dintre cei incepatori, astfel ca un numar insemnat de investitori s-au retras de pe piata, iar altii se gandesc sa investeasca pe pietele internationale, in cautate de randamente "mai atractive". Trebuie spus ca numarul de conturi ale investitorilor la bursa romaneasca s-a redus de la circa 62.000 la jumatatea anului 2017 la putin sub 54.000 la finele lunii martie 2019.

Intrebarea pe care si-o pun multi este: "mai merita investit pe bursa de la Bucuresti si ce alternative de investitii in actiuni internationale aduc randamente atractive?"

Raspunsul scurt la prima intrebare este clar: DA. Pe termene lungi de timp, de 15-30 de ani, investitiile in actiuni romanesti continua sa aduca randamente net superioare celor de pe pietele dezvoltate, dar si comparativ cu pietele emergente, dupa cum vom vedea in analiza urmatoare.

Am comparat randamentul adus de indicele bursei romanesti, BET, cu cel al altor piete de actiuni la nivel international in perioada 1 mai 2002 - 9 iulie 2019 si am ajuns la urmatoarele rezultate:

Mai sus puteti vedea o situatie comparativa a randamentelor exprimate in lei, eur si USD pentru evolutia actiunilor pe diverse piete.
Excluzand dividendele, in cei 17 ani si 2 luni, actiunile romanesti s-au apreciat in medie cu 12% pe an in RON sau 9,1% in EUR, echivalentul a 10,5% in dolari.
Daca la aceasta evolutie adaugam un randament estimat din dividende de 6-7%, rezulta ca actiunile romanesti au adus un castig anual de circa 18-19% in RON, sau echivalent 15-16% in EUR, o performanta extraordinara comparativ cu investitiile pe alte piete internationale.
Dupa bursa romaneasca, urmatoarea clasata in top, desi la mare distanta, este bursa din Germania, cu un randament echivalent in RON de 8,2% pe an (5,4% in EUR) excluzand dividendele si un randament total de circa 10,9% pe an echivalent in RON daca luam in calcul un randament din dividende anualizat de circa 2,7%.
O analiza privind dividendele pe diverse piete de actiuni puteti gasi in articolul urmator: http://siblisresearch.com/data/global-dividend-yields/
Bursa din SUA a adus in ultimii 17 ani un randament de circa 7,4%/an in RON la care se adauga dividende de circa 2%/an, adica un randament total anual de 9,4%.

Desi pietele emergente ar trebui sa aduca in teorie randamente mai ridicate decat bursele dezvoltate (precum SUA sau Germania) in ultimii 17 ani au avut o performanta mai slaba, respectiv s-au apreciat in medie cu 5,2% anual in dolari. La acest randament se adauga un plus de circa 2,8% din dividende, rezultand un castig mediu anualizat de 8% in dolari. Nu este o performanta rea, dar actiunile romanesti au adus un castig dublu.

MSCI World, este un indice care urmareste evolutia agregata a burselor din toata lumea. Practic indicele este un benchmark pentru actiunile la nivel international si ofera cel mai mare grad de diversificare posibil.
Diversificarea are totusi un pret, indicele apreciindu-se in medie cu numai 4,3% in dolari anual, cea mai slaba performanta dintre variantele de investitii in actiuni analizate de mine.

In graficul de mai jos puteti vedea o evolutie in timp a bursei locale, comparativ cu pietele de actiuni analizate in acest material:

Rezumand, actiunile romanesti s-au apreciat de aproape 7 ori in utimii 17 ani, fara a lua in calcul dividendele, in timp ce actiunile americane au crescut de numai 2,7 ori, iar actiunile la nivel mondial s-au dublat in acelasi interval.

Din evolutia de mai sus se poate observa insa ca actiunile romanesti comporta de departe cea mai mare volatilitate, ceea ce este normal avand in vedere ca riscul si castigul sunt direct proportionale.

Totusi este de notat ca o investitie inceputa in 2002 ar fi adus adus pana in 2009 cele mai bune randamente dintre pietele analizate, chiar si daca luam ca reper minimele inregistrate de actiunile romanesti atinse in debutul anului 2009 (dupa o scadere de circa 70% pe indicele BET fata de maximele din 2007).

Mai putem observa ca toate pietele evolueaza relativ in aceeasi directie pe termen scurt, bursa romaneasca inregistrand insa cresteri mai mari pe ciclurile de crestere si de asemenea corectii/scaderi mai ample in perioadele cu evolutii negative la nivel international. Pe ansamblu evolutia insa este net superioara.

Ok, acestea sunt rezultatele din trecut, insa nu avem nicio garantie ca se vor pastra pe viitor.

Natural vine intrebarea: Ce ne asteapta de acum incolo?

In perioada 2002 - 2019 bursa romaneasca a fost puternic influentata pozitiv de urmatorii factori:

- aderarea la Uniunea Europeana

- macrostabilizarea economica (pornind de la rate de inflatie si de 100% pe an imediat dupa Revolutie)

- imbunatatirea ratingului de tara (de la junk, la prima treapta de investmentgrade)

Pe de alta parte un impact puternic negativ asupra bursei romanesti l-a avut criza din perioada 2007 -2009 care a fost cea mai puternica din ultimii 90 de ani si care este putin probabil sa se mai repete in urmatorii 10 - 20 de ani la acelasi nivel de intensitate.

Avand in vedere factorii de mai sus, care per total consider ca au impins randamentele peste media pe care bursa romaneasca o poate aduce in conditii normale pe termen lung, factori cu caracter irepetabil sau cu probabilitate mica de a se repeta, ma astept ca randamentele medii aduse de actiunile romaneste pe perioade de peste 20 de ani sa coboare de la circa 18 - 19% in RON la aproximativ 10 - 15% in RON anualizat in functie de scenariile luate in calcul, mai optimiste sau mai pesimiste.

De asemenea ma astept ca bursele emergente sa inregistreze evolutii ceva mai bune pe viitor, acestea fiind serios afectate in ultimii ani de incetinirea cresterii economice la nivel global.

Avand in vedere ca bursa romaneasca este o piata de frontiera care implica riscuri mai ridicate (de lichiditate, legislative, macro, fiscale etc) este de asteptat ca aceasta sa ofere si pe viitor randamente ceva mai ridicate decat alte piete emergente si mai ales fata de bursele dezvoltate.

De aceea cred in continuare cu tarie in bursa romaneasca. Pe de alta parte o diversificare a investiilor si pe alte piete externe, sau indici globali poate contribui la o stabilitate mai mare in timp a portofoliului, la reducerea volatilitatii, dar implicit si la diminuarea randamentului asteptat.

Pentru investitorii care nu suporta scaderi ample pe perioada de 1-2 ani, diversificarea pe pietele internationale are sens si mai ales in instrumente cu venit fix. Optional puteti sa investiti intr-un fond diversificat la care managerul fondului se va ocupa de tot ce inseamna investitii.

Nu in ultimul rand daca faceti pasul pe piata de capital, este bine sa plasati economiile treptat in mai multe transe la diverse perioade de timp, sau luna de luna, ca sa evitati sa cumparati la preturi prea ridicate. 

Disclaimer

10 motive pentru care oamenii economisesc si investesc bani

“Oamenii spun că motivaţia nu durează. Ei bine, nici curăţenia corporală. De aceea o recomandăm zilnic” – Zig Zaglar 

La baza oricaror investitii sta mai intai de toate capacitatea noastra de a economisi bani, pe care mai apoi sa-i putem aloca in investitii. Desi economisirea are multiple beneficii, mai ales pe termen lung, este un proces dificil pentru majoritatea oamenilor, tentatiile pe termen scurt fiind la fel de multe, iar beneficiile nu tocmai imediate. 

In aceste conditii, ce ii motiveaza pe unii oameni sa renunte la tentatia de a-si cheltui intregul venit lunar? 

In acest material vreau sa scot in evidenta cateva dintre cele mai frecvente motive care-i determina pe oameni sa prefere economisirea si investirea unei parti din veniturile lunare in defavoarea cheltuierii imediate a banilor. 

1) Fond de rezerva pentru urgente sau cheltuieli neprevazute 

Nu stii niciodata ce situatii pot sa apara care sa afecteze capacitatea ta financiara sau bugetul de moment, greu de gestionat fara o rezerva de bani pe care sa o ai tot timpul la dispozitie. 

Situatii pe care nu si le doreste nimeni dar se pot intampla, cum ar fi pierderea temporara a locului de munca, o problema de sanatate a ta sau al unui membru al familiei, automobilul tau sau un aparat electrocasnic a cedat si are nevoie de reparatii mai importante sau inlocuire, trebuie sa-ti renovezi apartamentul sau locuinta, ti-a crescut rata la creditul bancar, sau alte situatii urgente sau care sunt greu de anticipat, si pentru care nu esti pregatit financiar sa le faci fata.

Totodata, pe parcursul unui an de zile cheltuielile noastre nu sunt deloc constante si este de preferat ca sursele de bani ce ne raman in perioadele in care avem cheltuieli mai mici sa fie economisitepentru a putea acoperii cheltuielile generale anuale de mai mare amploare, cum ar fi diverse vacante, cadouri sau cheltuieli pentru evenimente speciale (nunti, botezuri, zile de nastere), taxe pentru studii sau cursuri, cheltuieli periodice de intretinere a masinii si polite RCA, facturi la caldura mai mari in perioadele de iarna, impozite si taxe platite anual, cheltuieli care necesita o oarecare planificare. 

Pentru a preintampina aceste situatii profesionistii in investitii recomanda constituirea unei rezerve care sa echivaleze cu 3 pana la 6 luni de cheltuieli lunare in instrumente ale pietei monetare sau cu lichiditate ridicata (fonduri de investitii cu risc scazut, depozite, etc) care pot fi convertite in bani in cateva zile. 

2) Pentru cumpararea unei locuinte 

Romanii au simtul proprietatii in sange, peste 95% detinand propria locuinta, acesta fiind si cel mai mare procentaj dintre tarile Uniunii Europene. Insa achizitia unei locuinte este foarte costisitoare si necesita economii serioase pe perioade lungi de timp, motiv pentru care cei mai multi apeleaza la un credit bancar. 

Chiar si asa pentru a cumpara o casa sau un apartament pe credit bancile solicita un avans mai mare sau mai mic din valoarea creditului care ajunge de obicei la o suma substantiala. 

Marea majoritate dintre noi trebuie sa economiseasca/investeasca ani de zile doar pentru a strange bani suficienti pentru plata unui avans la un credit imobiliar.

3) Pentru achizitia unei masini 

O masina personala a devenit aproape o necesitate in ziua de astazi, mai ales daca ai familie si copii, iar achizitia unei masini din nou necesita sume de bani care se pot strange in decursul mai multor ani, sau plata unui avans ce nu poate fi acoperit imediat din venitul lunar. 

4) Pentru linistea interioara 

Exista si un avantaj psihologic. Economisirea banilor te face sa te simti mai in siguranta, mai relaxat si iti ofera un sentiment de liniste care te ajuta sa te concentrezi asupra lucrurilor importante, in loc sa-ti faci griji daca vei avea suficienti bani pana la urmatorul salariu sau ca sa-ti platesti datoriile. 

Viitorul este incert, iar incertitudinea cu privire la lipsa banilor aduce un factor suplimentar de stres, care adaugat stresului cotidian poate sa semene cu un haos. 

Acumularea unei sume din ce in ce mai mari de bani si urmarirea periodica a sumelor care se strang in cont sau se inmultesc ca urmare a plasarii in investitii rentabile iti intareste increderea ca situatia ta financiara este sub control si ofera de asemenea un sentiment de satisfactie si implinire pentru majoritatea dintre noi. 

5) Pentru viitorul copiilor 

Toti parintii isi doresc pentru copiii lor sa duca o viata mai buna, mai lipsita de griji si mai usoara decat au avut ei. Astfel ca multi parinti deschid conturi de investitii pe numele copiilor. 

Destinatiile sumelor economisite pentru copii sunt multiple si pornesc de la acoperirea cheltuielilor de scolarizare ale acestora, un cadou mai special la implinirea varstei majoratului, sau pur si simplu o suma de bani care sa ii ajute la primii pasi in viata pe cont propriu. 

Investitiile pe numele copiilor reprezinta de asemenea un prim pas foarte bun pentru oferirea unei educatii financiare sanatoase de la varste timpurii. 

6) Pentru obtinerea unui venit pasiv 

Cand esti tanar forta ta de munca este principalul activ pe care il ai la dispozitie pentru a obtine venituri. Insa pe masura ce te apropii de batranete capacitatea de a munci si a face bani prin munca scade. 

De aceea este bine ca o parte din venituri sa fie orientate catre economii, care adunate si plasate in investitii pe termen lung pot ajunge sa genereze venituri substantiale de care sa te bucuri mai tarziu, fara sa pierzi timp sau sa depui un efort ca sa le obtii. 

La inceput nu vei constata ca viata ta s-a schimbat prea mult, insa pe masura ce sumele din cont se acumuleaza si datorita efectului de compunere a dobanzilor pe parcursul anilor, efectul este echivalent cu un bulgare de zapada, iar sumele din contul de investitii se pot multiplica mai repede decat ai putea crede.

Economisirea si investirea economiilor pe termen lung in vederea obtinerii unui venit pasiv (obtinerea de bani fara efort) care sa suplimenteze veniturile regulate din salarii sau alte venituri, este poate unul dintre cele mai subestimate. 

7) Pentru un venit suplimentar la pensie 

Calculele din prezent arata ca persoanele care ies la pensie incaseaza undeva la 40% din veniturile pe care le obtineau in perioada activa, iar conform estimarilor viitoare bazate pe trendul de imbatranire a populatiei, scaderea populatiei active ca urmare a natalitatii scazute si a fluxurilor de oameni care parasesc anual Romania, peste 10-20 de ani la pensie te poti astepta sa mai incasezi poate 30%-35% din venituri. 

Sigur, o prognoza exacta este aproape imposibil de realizat, insa incearca sa faci un exercitiu de imaginatie cum s-ar schimba viata ta daca ai incasa lunar doar 30% - 40% din salariul actual. 

Pentru a reduce socul dat de scaderea veniturilor la batranete este bine sa economisesti o parte din veniturile actuale astfel incat situatia ta financiara la varsta pensionarii sa fie mai echilibrata. Un procent mic, de 5-10% din venituri economisit lunar si plasat in investitii pe termen lung, poate sa faca o diferenta uriasa in situatia ta financiara la varsta pensionarii, mai ales cu cat incepi sa economisesti mai devreme. 

8) Pentru pensionare timpurie 

Sunt persoane care doresc sa se bucure de libertate sau sa se pensioneze cu cativa ani mai devreme decat varsta legala, de 65 de ani. Acest lucru este posibil, insa efortul de economisire trebuie sa fie mai substantial, necesitand poate 20% -30% din veniturile tale lunare sau inceperea economisirii unui procentaj mai mic de bani insa de la varste fragede.

Cand economisesti pentru pensie este bine ca acestea sa fie plasate cu precadere in investitii cu randamente ridicate pe termen lung care presupun un profil de risc mai mare, pentru ca scopul nu este acela de a obtine castiguri pe termen scurt si mediu, interesul fiind de a castiga mai mult pe termen lung.

Pe masura apropierii de varsta pensionarii este indicat ca un procent mai mare sa fie indreptat spre investitii mai putin riscante, in functie si de apetitul de risc al fiecaruia si capacitatea de asumare a riscurilor. 

9) Pentru independenta financiara 

Cum ar fi sa te trezesti intr-o dimineata si sa ai suficienti bani incat sa nu mai trebuiasca sa muncesti vreodata, iar in schimb sa te concentrezi pe calatorii, pe hobby-uri, sa-ti deschizi propria afacere, sau pur si simplu sa faci lucrurile pe care ti le doresti cel mai mult, fara niciun fel de restrictie sau program de lucru? 

Este un vis pe care multa lume ar vrea sa-l transforme in realitate. Atingerea lui nu este imposibila, insa foarte putini sunt in masura sa-si sacrifice o parte consistenta din veniturile pe termen scurt pentru a se bucura de libertate la o varsta timpurie. 

Pentru a deveni independent financiar intr-o perioada rezonabila de timp, de exemplu 10 – 20 de ani, este nevoie sa pui deoparte cel putin 40 – 60% din veniturile lunare in investitii cat mai rentabile pe termen lung. Este nevoie de asemenea de planificare, foarte multa disciplina, un control strict al cheltuielilor si urmarirea continua a acestora. 

10) Pentru a scapa de datorii 

Daca esti indatorat, singurele moduri in care poti sa scapi de datorii este ori sa-ti cresti veniturile ori sa-ti reduci cheltuielile lunare, adica sa economisesti o parte din venituri pentru a plati treptat o parte din imprumuturi.

Ratele platite la imprumuturi reduc venitul diponibil pe care l-ai putea aloca in schimb pentru cheltuieli curente sau pentru economii ce ar putea sa fie investite cu scopul de a obtine venituri pasive suplimentare.

Acest material a fost postat initial pe site-ul www.patriafonduri.ro

Update august 2017 - A intrat bursa de la Bucuresti in faza de boom?

Studiile realizate în ultimii ani la nivelul pieţelor bursiere au evidenţiat faptul că bursele au o evoluţie puternic ciclică, cu alte cuvinte sunt unele perioade de scăderi abrupte urmate de reveniri la fel de spectaculoase, presărate cu perioade mai lungi sau mai scurte de stagnare (consolidare).

        Ciclurile bursiere tind să se repete la anumite intervale de timp şi de obicei se suprapun peste ciclul economic care are o durata intre 9 si 12 ani (ultimul cu o durată de 12 ani, intervalul 1997 - 2008). De aceea conştientizarea fazei din ciclul bursier în care ne aflăm în prezent poate să furnizeze informaţii preţioase unui investitor cu privire la perspectivele perioadei următoare.

        Ciclurile bursiere au patru faze majore: faza de anonimat, faza de constientizare, faza de manie (sau boom) si faza de crah, asa cum se observa din graficele de mai jos ( in prima poza este evolutia bursei romanesti, iar in poza de jos etapele clasice ale unui ciclu bursier):

       A mai trecut un an si patru luni de la ultima mea evaluare in incercarea de a intui in ce faza a ciclului se afla bursa de la Bucuresti. Pe baza analizei datelor de atunci concluzionam ca bursa de la Bucureşti pare că este spre finalul celei de-a doua faze a ciclului bursier, respectiv cea în care publicul general începe să conştientizeze că bursa aduce randamente atractive dar nu suficient de ridicate ca să-i îndemne într-un număr mare pe bursă.

        Intre timp lucrurile au evoluat in directia asteptata si pare ca am intrat incet incet in ultima faza a ciclului bursier, adica in faza de "boom".
       De la ultima evaluare din aprilie 2016, indicatorii macro au continuat sa se imbunatateasca, cresterea economica a atins un ritm accelerat, mult peste nivelul normalizat, companiile private au gasit un moment prielnic pentru a se lista pe bursa, apetitul pentru risc al investitorilor de retail a crescut, acestia intrand intr-un numar mai mare in fondurile riscante, de actiuni si s-au indreptat mai puternic catre companiile mai mici de la bursa din Bucuresti, cu potential mai mare de crestere dar si mai riscante.

        Faza precedenta, cea de constientizare, care s-a incheiat cel mai probabil la sfarsitul anului 2016, a durat aproximativ 6 ani, o perioada destul de indelungata comparativ cu ciclurile anterioare clasice, dar de asteptat avand in vedere magnitudinea scaderilor din perioada de criza 2008 - 2010 si a faptului ca de obicei recuperarea (economica si bursiera) in aceste situatii are o durata mai mare.

        Faza actuala, cea de boom (manie) este abia la inceput. In continuare voi face in o retrospectiva a ce s-a intamplat in ultimul an si voi prezenta succint cativa indicatori care ar putea indica ca am trecut in faza de boom:

• De la ultima evaluare, din urma cu un an si patru luni, indicele general al pietei, BET, a crescut cu 1.800 de puncte, de la 6.500 de puncte la 8.300 de puncte. Investitorii de la bursa s-au bucurat de o apreciere importanta, de 27% intr-o perioada destul de scurta. Accelerarea cresterii bursiere este specifica perioadei de boom, in conditiile in care situatia favorabila la nivel macro ii impinge intr-un numar din ce in ce mai mare pe bursa, manifestandu-se entuziasmul si optimismul investitorilor.
• Preturile actiunilor au accelerat cresterea in contextul in care politicile de relaxare fiscala ale vechiului guvern Ciolos (reducerea de la 1 ianuarie a TVA de la 20% la 19%, respectiv eliminarea supraaccizei la carburanti si a taxei pe stalp cu aceasi data) au fost continuate si dublate de alte politici fiscale de relaxare implementate de guvernul PSD aflat in prezent la putere: de la cresterea salariului minim pe economie, la cresterea salariilor bugetarilor, reducerea CAS si a impozitului pe dividende de la 16% la 5% si alte masuri fiscale menite sa impulsioneze cererea. Iar rezultatele s-au vazut, consumul intern continuandu-si traiectoria ascendenta si mentinand si anul acesta un ritm sustinut de crestere.

• BNR a ajutat la impulsionarea consumului prin facilitati date bancilor prin care a pompat bani in sistemul bancar romanesc prin reducerea nivelurilor de rezerve obligatorii si alte facilitati in ciuda faptului ca a atras atentia cu privire la derapajele din economie.

• .Dezvoltarile de pe plan international, respectiv o accelerare a economiei globale dupa multi ani de stagnare sau cresteri anemice, atat pe plan european cat si in SUA si alte zone geografice importante, fara incidente sau factori perturbatori majori la nivel mondial cum a fost cazul in anul 2016 (Brexit, trecerea bancii centrale a SUA la o politica monetara restrictiva - cresterea dobanzii cheie, castigarea alegerilor din SUA de catre Trump).

• Numarul investitorilor activi de la bursa din Bucuresti a ramas relativ mic, insa valoarea tranzactiilor de la bursa a crescut semnificativ, cu 48% in primele 6 luni din 2017. De asemenea, conform datelor AAF, intrarile nete de bani in fondurile de actiuni au accelerat in perioada martie - mai si au continuat cresterea in iunie si iulie, dupa ce in 2016 investitorii mai mult au scos bani din fondurile riscante. Cresterea apetitului de risc al investitorilor este specifica perioadei de boom a bursei.

• Daca pana acum cei mai multi investitori de la bursa erau concentrati pe dividendele companiilor pentru a profita de randamentele ridicate din dividende, in ultima perioada tot mai multi investitori se uita la potentialul de crestere al companiilor din perspectiva aprecierii preturilor in urma planurilor de investitii pe care le au in special companiile de talie mica si medie de la bursa.
• Nu numai investitorii au prins apetit pentru bursa dar si companiile private, in ultimele luni avand loc un numar neasteptat de listari pe bursa de la Bucuresti, cum ar fi listarea Medlife si Digi Communications, doua companii de talie medie spre mare, care au sustinut rulajele pietei anul acesta.

• In 2013 PIB-ul Romaniei a cunoscut prima crestere mai importanta de dupa criza, avansand cu 3,4%, la acea data insa nu se resimtea bunastarea si nivelul de trai al populatiei ca sa le inspire incredere in perspectivele de viitor, evoluţia fiind susţinută mai mult de factori conjuncturali, precum recolta agricolă bogată. In 2015 cresterea economica a accelerat la 3,7%, apoi in 2016 economia a urcat cu 4,8%, pentru ca in trimestrul I si trimestrul II din 2017 cresterea economica sa explodeze, la 5,7%. Aceasta accelerare a PIB este specifica perioadei de boom a bursei.

• Salariile romanilor (calculate ca medie pe economie) au crescut in luna iunie 2017 la o rata anuala de 14,5%, romanii resimtind din plin bunastarea economica. Cea mai mare parte a acestor sume se indreapta catre consum.

• Romanii au accelerat consumul de bunuri. Volumul de vanzari din comertul de amanuntul, un proxy pentru consumul populatiei, a crescut in luna mai 2017 cu 14% fata de aceeasi luna din 2016.

• O mare parte din bani se indreapta insa si catre economii, populatia si firmele majorandu-si economiile  la o rata anuala de 9% in luna iulie 2017.  

• Cresterea usoara a apetitului de risc incepe sa se simta tot mai mult in apetitul pentru credite. Dinamica anuala a creditelor neguvernamentale a accelerat la 5,5%, cel mai bun ritm din vara anului 2012. Accelerarea ritmului de indatorare al populatiei si firmelor este specifica perioadei de boom a bursei. Ritmul de crestere nu arata inca derapage majore, ceea ce ma face sa cred ca suntem intr-o faza timpurie a perioadei de boom.

• Cel mai important indicator care arata ca productia interna nu mai face fata cererii interne si ca avem un derapaj destul de semnificativ la nivel economic este deficitul comerical. Acesta a ajuns in primele sase luni ale anului la 5,8 miliarde de euro. Numai in luna iunie Romania a avut un deficit comercial de 1,3 miliarde de euro, iar importurile au depasit cu 27% valoarea exporturilor in iunie. Cresterea deficitelor comerciale este un semnal clar al perioadei de boom prin care trece economia si bursa.

• Investiile straine directe s-au stabilizat in ultimii ani la un nivel de circa 3,5 mld. euro anual, nivel dublu fata de minimul atins in anul 2012. Cu toate acestea investitiile straine sunt inca mult sub maximele atinse inainte de criza, lucru care indica faptul ca economia nu si-a atins intregul potential.

• Inmatricularile noi de vehicule rutiere pentru transport pasageri au crescut cu 64% in trimestrul II fata de perioada similara din 2016, o crestere uriasa, dar alimentata artificial de eliminarea taxei de poluare. Cele pentru transport de marfuri au urcat cu 25%, o crestere importanta care denota evolutia accelerata a economiei.

• In ultimul an curba randamentelor la titluri de stat s-a deplasat in sus pe scandente lungi, indicand o crestere a apetitului investitorilor pentru scadente mai lungi si riscante si faptul ca perspectivele economice s-au imbunatatit. Randamentele pe termen lung au crescut semnificativ (cele cu scadenta pe 10 ani majorandu-se  in ultimul an de la 2,8% la 3,9%, respectiv pe scadenta de 5 ani de la 2,1% la 2,6%), in timp ce pe scadente mici, la 6 luni - 1 an, randamentele la titluri de stat abia au inregistrat o crestere de 0,1% -0,2%. 

• Inflatia isi face timid simtita prezenta. In luna iulie INS a calculat o rata anuala a cresterii preturilor de 1,4%, in crestere puternica fata de lunile precedente.
• Singurul sector care inca nu arata semne de revenire este cel de constructii, care a scazut cu 8,7% in primul semestru din 2017, afectat de nivelul redus al lucrarilor din partea statului. 

        Evaluata la rece, situatia din prezent corespunde cel mai probabil fazei III , cea de boom. Cu toate acestea, nivelul inca relativ redus al investitiilor straine directe, faptul ca sector de constructii nu si-a revenit pe deplin din criza, inflatia relativ redusa, arata ca cel mai probabil suntem intr-o faza incipienta a perioadei de boom a bursei. 

Daca intr-adevar acest lucru este adevarat, in continuare ar trebui sa asistam la accelerarea cresterii pretului actiunilor de la bursa pe fondul unui climat economic tot mai propice, sustinut mai putin de consum si mai mult de accelerarea creditarii.  La început majoritatea investitorilor sunt entuziasmaţi de câştigurile pe care le obţin, pentru ca apoi să devină tot mai lacomi şi să investească sume din ce în ce mai mari, uneori cu bani împrumutaţi până la punctul în care investiţiile de pe bursă se generalizează şi devin o adevărată manie.

        Investitorii sunt încurajaţi în această perioadă de performanţele excepţionale din plan economic şi aprecierea preţurilor la mai toate bunurile, precum proprietăţi imobiliare si terenuri pe care le deţin. În această fază majoritatea investitorilor cred că aprecierile vor continua la infinit şi că o nouă paradigmă economică îşi face apariţia.

        Bursa românească a trecut printr-o astfel de fază în perioada 2004 - 2007, când piaţa a adus investitorilor randamente şi de 100% pe parcursul unui singur an.

Fazele unui ciclul bursier sunt urmatoarele:

FAZA I

        Prima fază a unui ciclu bursier este cea de revenire a bursei pe creştere după un crah bursier, precum cel la care am asistat în anul 2008. În această fază investitorii profesionişti, calculaţi şi cu sânge rece, aşa-numiţii „smart money“, realizează achiziţii profitând de dezechilibrele majore de pe piaţă pentru a realiza profituri rapide. Paul Elliott Singer, cel mai mare acţionar al Fondului Proprietatea, este un exemplu de astfel de investitor.

        Bursa a traversat o perioadă asemănătoare între februarie 2009 şi aprilie 2010, când după căderea dramatică din 2008 bursa a cunoscut o revenire puternică, indicele BET triplându-şi valoarea. De obicei această perioadă este una care se desfăşoară în anonimat, informaţiile cu privire la creşterile bursei ajungând în foarte mică măsură la publicul general, care este ţinut departe de bursă din cauza ştirilor preponderent negative din plan economic după o perioadă de recesiune sau evoluţie slabă a economiei.

        Dacă privim retrospectiv, în 2009 investitorii de rând erau mai mult preocupaţi să-şi vândă participaţiile după ce valoarea deţinerilor lor s-a prăbuşit, iar în ciuda creşterilor din acea perioadă per total au continuat să înregistreze pierderi însemnate.

FAZA II

        A doua fază a ciclului bursier este cea de „conştientizare“, respectiv investitorii instituţionali şi cei de retail încep să constientizeze faptul că bursa înregistrează randamente atractive. Ştirile din plan economic încep să se îmbunătăţească, însă nu într-o măsură atât de mare încât să atragă atenţia investitorilor de rând.

        Primii care fac pasul pe bursă în această fază sunt de regulă investitorii instituţionali, precum fonduri de pensii sau fonduri de investiţii private cu expunere pe o anumită regiune şi clasă de active, care cumpără conform unei strategii de la început prestabilită.

        Această perioadă este una de obicei volatilă, în care piaţa poate să înregistreze corecţii de mai mică sau mai mare amploare pe un trend crescător, corecţii şi fluctuaţii care tind să-i ţină departe de bursă pe investitorii individuali, mai conservatori. Ştirile din plan economic sunt mixte sau uşor pozitive, economia fiind în revenire, dar şomajul este ridicat şi bunăstarea populaţiei se menţine la un nivel scăzut.

        Putem spune cu o anumită precizie că bursa a traversat în ultimii ani, 2010 - 2016, o astfel de fază a ciclului bursier, corecţii de circa 20% ale indicilor pe parcursul anului fiind destul de frecvente, cu o mişcare mai mult laterală a pieţei, dar investitorii au câştigat din dividende.

FAZA III

        Cea de-a treia fază a ciclului bursier este cea în care bursa începe să înregistreze constant randamente peste medie şi atrage atenţia publicului larg prin intermediul media, la început mai timid, pentru ca apoi o masă mai mare de oameni de rând să fie atraşi de creşterile tot mai furibunde ale bursei.

        La început majoritatea investitorilor sunt entuziasmaţi de câştigurile pe care le obţin, pentru ca apoi să devină tot mai lacomi şi să investească sume din ce în ce mai mari, uneori cu bani împrumutaţi până la punctul în care investiţiile de pe bursă se generalizează şi devin o adevărată manie.

        Investitorii sunt încurajaţi în această perioadă de performanţele excepţionale din plan economic şi aprecierea preţurilor la mai toate bunurile, precum proprietăţi imobiliare pe care le deţin. În această fază majoritatea investitorilor cred că aprecierile vor continua la infinit şi că o nouă paradigmă economică îşi face apariţia.

        Bursa românească a trecut printr-o astfel de fază în perioada 2004 - 2007, când piaţa a adus investitorilor randamente şi de 100% pe parcursul unui singur an.

FAZA IV

        Ultima fază a unui ciclu bursier este cea a unui crah, respectiv o scădere accelerată a cotaţiilor bursiere. La început investitorii de rând sunt sceptici că scăderile vor continua şi corecţiile pozitive ulterioare le dau speranţe că situaţia revine la „normal“, pentru ca scăderile să se generalizeze şi să intervină frica şi panica; tot mai mulţi investitori vând în disperare făcând loc investitorilor profesionişti „smart money“, moment în care ciclul bursier se reia. Perioada dintre iulie 2007 şi februarie 2009 este un exemplu clasic al acestei faze, indicii bursieri consemnând în anumite şedinţe scăderi de până la 15% pe zi, care au determinat conducerea bursei să ia măsuri mergând până la suspendarea tranzacţiilor în anumite perioade.

In ce etapa a ciclului bursier ne aflam?

        Studiile realizate în ultimii ani la nivelul pieţelor bursiere au evidenţiat faptul că acestea au o evoluţie puternic ciclică, respectiv perioade de scăderi abrupte dar şi reveniri la fel de spectaculoase, presărate cu perioade mai lungi sau mai scurte de stagnare (consolidare).

        Ciclurile bursiere tind să se repete la anumite intervale de timp şi de obicei se suprapun peste ciclul economic care are o durata intre 9 si 12 ani (ultimul cu o durată de 12 ani, intervalul 1997 - 2008). De aceea conştientizarea fazei din ciclul bursier în care ne aflăm în prezent poate să furnizeze informaţii preţioase unui investitor cu privire la perspectivele perioadei următoare.

        Ciclurile bursiere au patru faze majore: faza de anonimat, faza de constientizare, faza de manie (sau boom) si faza de crah, asa cum se observa din graficele de mai jos ( in prima poza este evolutia bursei romanesti, iar in poza de jos etapele clasice ale unui ciclu bursier):

        S-au implinit doi ani de la ultima evaluare pe care am realizat-o a fazei in care se afla bursa de la Bucuresti. Pe baza analizei datelor de atunci concluzionam ca bursa de la Bucureşti pare că este spre finalul celei de-a doua faze a ciclului bursier, respectiv cea în care publicul general începe să conştientizeze că bursa aduce randamente atractive dar nu suficient de ridicate ca să-i îndemne într-un număr mare pe bursă.

        Intre timp putine lucruri s-au schimbat la nivelul bursei dar au existat schimbari destul de importante in ciclul econonomic intern si la nivelul indicatorilor macro.

        Faza curenta, cea de constientizare, dureaza deja de circa 6 ani, o perioada destul de indelungata comparativ cu ciclurile anterioare clasice, dar de asteptat avand in vedere magnitudinea scaderilor din perioada de criza si a faptului ca de obicei recuperarea (economica si bursiera) in aceste situatii are o durata mai mare.

• De la ultima evaluare, din urma cu doi ani, indicele general al pietei, BET, a crescut doar cu 200 de puncte, de la 6.300 de puncte la 6.500 de puncte. O apreciere extrem de modesta. Preturile actiunilor au fost tinute in loc de problemele din sectorul energetic si de petrol si gaze (preturile foarte scazute la petrol si gaze, capacitati excedentare in energie, dupa intrarea in functiune a eolienelor), in conditiile in care sectorul energetic este predominant pe bursa de la Bucuresti. Dezvoltarile de pe plan international, respectiv o incetinire a economiei globale si politica monetara restrictiva din SUA au fost factori care au afectat punctual performanta bursei in ultimii doi ani.

• Numarul investitorilor activi a ramas la fel de mic, chiar se poate spune ca entuziasmul pe piata s-a diminuat simtitor, iar tranzactiile de pe bursa au amortit in lipsa unor oferte publice.

• La fel ca si acum doi ani, majoritatea investitorilor care cumpara actiuni o fac pentru a profita de randamentele ridicate din dividende pe care le pot obţine şi foarte puţini iau in calcul aprecierile pretului actiunilor.

• Daca acum doi ani observam ca fondurile monetare si de obligatiuni atrageau majoritatea banilor populatiei din cauza apetitului foarte scazut pentru risc, iar pe bursa si in fondurile de actiuni intrau putini bani, situatia de astazi arata chiar o deteriorare. Luna martie din 2016 a adus iesiri nete de bani din fondurile mutuale locale, cele mai vizate fiind fondurile de obligatiuni, banii luat calea consumului sau depozitelor bancare.

• In 2013 PIB-ul Romaniei a cunoscut prima crestere mai importanta de dupa criza, avansand cu 3,4%, la acea data insa nu se resimtea bunastarea si nivelul de trai al populatiei ca sa le inspire incredere in perspectivele de viitor, evoluţia fiind susţinută mai mult de factori conjuncturali, precum recolta agricolă bogată. In 2015 cresterea economica a accelerat la 3,7%, cea mai buna rata de crestere din ultimii ani.

• Salariile romanilor (calculate ca medie pe economie) au crescut cu circa 20% in ultimii doi ani, astfel ca o parte din cresterea economica a inceput sa se simta si in bunastarea populatiei. Putini sunt insa dispusi sa-si puna economiile in plasamente mai riscante ca sa obtina castiguri mai mari.

• Cresterea usoara a apetitului de risc s-a simtit in ultima perioada mai ales in apetitul pentru credite, in special cele pentru achizitia de imobile si in cresterea creditului de consum. Per total romanii sunt mai putini indatorati fata de acum doi ani si au economisit in depozite bancare cu 16% mai multi bani. 

• Romanii au accelerat consumul de bunuri. Volumul de vanzari din comertul de amanuntul, un proxy pentru consumul populatiie, a crescut in luna februarie din 2016 cu 18,4% fata de aceeasi luna din 2015.

• Investiile straine directe s-au stabilizat in ultimii ani la un nivel de circa 3 mld. euro anual, nivel aproape dublu fata de minimul atins in anul 2012. Cu toate acestea investitiile straine sunt inca mult sub maximele atinse inainte de criza, lucru care indica faptul ca economia nu si-a atins potentialul.

• Exporturile nu mai sunt singurele care sustin economia. Exporturile au crescut in ultimii doi ani, dar la un nivel mai modest, in schimb se observa o accelerare a importurilor, pe fondul consumului intern mai ridicat, lucru normal intr-un ciclu de crestere economica.

        Evaluata la rece, situatia din prezent corespunde cel mai probabil tot fazei a II-a , cea de constientizare, si inca nu avem vreun indiciu ca bursa de la Bucuresti ar fi facut pasi importanti spre faza a III-a, cea de manie.

        Urmatoarea faza a ciclului ar trebui sa se caracterizeze prin accelerarea cresterii pretului actiunilor pe fondul unui climat economic tot mai propice.

Fazele unui ciclul bursier sunt urmatoarele:

FAZA I

        Prima fază a unui ciclu bursier este cea de revenire a bursei pe creştere după un crah bursier, precum cel la care am asistat în anul 2008. În această fază investitorii profesionişti, calculaţi şi cu sânge rece, aşa-numiţii „smart money“, realizează achiziţii profitând de dezechilibrele majore de pe piaţă pentru a realiza profituri rapide. Paul Elliott Singer, cel mai mare acţionar al Fondului Proprietatea, este un exemplu de astfel de investitor.

        Bursa a traversat o perioadă asemănătoare între februarie 2009 şi aprilie 2010, când după căderea dramatică din 2008 bursa a cunoscut o revenire puternică, indicele BET triplându-şi valoarea. De obicei această perioadă este una care se desfăşoară în anonimat, informaţiile cu privire la creşterile bursei ajungând în foarte mică măsură la publicul general, care este ţinut departe de bursă din cauza ştirilor preponderent negative din plan economic după o perioadă de recesiune sau evoluţie slabă a economiei.

        Dacă privim retrospectiv, în 2009 investitorii de rând erau mai mult preocupaţi să-şi vândă participaţiile după ce valoarea deţinerilor lor s-a prăbuşit, iar în ciuda creşterilor din acea perioadă per total au continuat să înregistreze pierderi însemnate.

FAZA II

        A doua fază a ciclului bursier este cea de „conştientizare“, respectiv investitorii instituţionali şi cei de retail încep să constientizeze faptul că bursa înregistrează randamente atractive. Ştirile din plan economic încep să se îmbunătăţească, însă nu într-o măsură atât de mare încât să atragă atenţia investitorilor de rând.

        Primii care fac pasul pe bursă în această fază sunt de regulă investitorii instituţionali, precum fonduri de pensii sau fonduri de investiţii private cu expunere pe o anumită regiune şi clasă de active, care cumpără conform unei strategii de la început prestabilită.

        Această perioadă este una de obicei volatilă, în care piaţa poate să înregistreze corecţii de mai mică sau mai mare amploare pe un trend crescător, corecţii şi fluctuaţii care tind să-i ţină departe de bursă pe investitorii individuali, mai conservatori. Ştirile din plan economic sunt mixte sau uşor pozitive, economia fiind în revenire, dar şomajul este ridicat şi bunăstarea populaţiei se menţine la un nivel scăzut.

        Putem spune cu o anumită precizie că bursa a traversat în ultimii ani, 2010 - 2016, o astfel de fază a ciclului bursier, corecţii de circa 20% ale indicilor pe parcursul anului fiind destul de frecvente, cu o mişcare mai mult laterală a pieţei, dar investitorii au câştigat din dividende.

FAZA III

        Cea de-a treia fază a ciclului bursier este cea în care bursa începe să înregistreze constant randamente peste medie şi atrage atenţia publicului larg prin intermediul media, la început mai timid, pentru ca apoi o masă mai mare de oameni de rând să fie atraşi de creşterile tot mai furibunde ale bursei.

        La început majoritatea investitorilor sunt entuziasmaţi de câştigurile pe care le obţin, pentru ca apoi să devină tot mai lacomi şi să investească sume din ce în ce mai mari, uneori cu bani împrumutaţi până la punctul în care investiţiile de pe bursă se generalizează şi devin o adevărată manie.

        Investitorii sunt încurajaţi în această perioadă de performanţele excepţionale din plan economic şi aprecierea preţurilor la mai toate bunurile, precum proprietăţi imobiliare pe care le deţin. În această fază majoritatea investitorilor cred că aprecierile vor continua la infinit şi că o nouă paradigmă economică îşi face apariţia.

        Bursa românească a trecut printr-o astfel de fază în perioada 2004 - 2007, când piaţa a adus investitorilor randamente şi de 100% pe parcursul unui singur an.

FAZA IV

        Ultima fază a unui ciclu bursier este cea a unui crah, respectiv o scădere accelerată a cotaţiilor bursiere. La început investitorii de rând sunt sceptici că scăderile vor continua şi corecţiile pozitive ulterioare le dau speranţe că situaţia revine la „normal“, pentru ca scăderile să se generalizeze şi să intervină frica şi panica; tot mai mulţi investitori vând în disperare făcând loc investitorilor profesionişti „smart money“, moment în care ciclul bursier se reia. Perioada dintre iulie 2007 şi februarie 2009 este un exemplu clasic al acestei faze, indicii bursieri consemnând în anumite şedinţe scăderi de până la 15% pe zi, care au determinat conducerea bursei să ia măsuri mergând până la suspendarea tranzacţiilor în anumite perioade.

Consideratii generale

        Dacă pe bursa din România oamenii de rând întârzie pentru moment să-şi facă apariţia, apetitul de risc pentru acţiuni fiind scăzut, situaţia stă cu totul altfel pe bursele mai dezvoltate, precum cea din SUA, care a batut maxime dupa maxime, si a revenit puternic dupa corectiile din lunile august 2015 si ianuarie 2016, apropiindu-se din nou de maximele istorice.

        Sentimentul de piata de pe bursa americana s-a mai calmat dar schimbarea politicii monetare a FED, care a inceput sa majoreze dobanda de referinta, este un semnal in plus ca economia SUA se afla intr-o faza avansata a ciclului, care ar putea sa traga in jos si evolutia bursei de la Bucuresti la un moment dat.

Acest material a fost publicat pe site-ul www.ifond.ro la sectiunea Editoriale in data de 21 aprilie.

Ce castiguri se pot obtine din investitii pe bursa?

Exista multe mituri si informatii false legate de castigurile pe care le pot aduce investitiile in actiuni listate pe bursa, cauza principala fiind ca randamentele anuale inregistrate de actiuni variaza foarte mult de la un an la altul. Acest lucru cauzeaza confuzie atat in randul investitorilor de rand cat si al oamenilor care privesc de la distanta investitiile in actiuni.

Sunt persoane care cred ca pe bursa doar poti sa pierzi bani, altii care au impresia ca se pot face extrem de multi bani dar nu ai acces decat daca ai sume mari de bani, dar si oameni care investesc de multi ani pe piata de capital dar inca nu si-au format o imagine corecta cu privire la ce castiguri se pot astepta pe termen lung. Toate aceste pareri sunt foarte departe de adevar.

In acest material voi incerca sa conturez o imagine mai clara cu privire la potentialul de castig pe care il pot aduce investitiile in actiuni, cu precizarea ca toate estimarile se refera la castiguri medii anuale pe perioade lungi de timp, de peste 10 ani, sau chiar 20 de ani.

Prima referinta pe care putem sa o luam in calcul este bursa americana. In ultimii 20 de ani bursa americana a adus un castig mediu anual de 11,29% incluzand dividendele (castigurile distribuite de companii anual catre investitori) si de 8,86% incluzand dividendele dar excluzand inflatia (cu alte cuvinte castiguri reale ajustate cu inflatia).

Pe perioade foarte lungi de timp, din anul 1871 si pana in prezent, bursa americana a adus un castig mediu anual real de 8,53% si nominal (incluzand inflatia) de 10,71%.

Putem spune astfel ca un om obisnuit care cumpara actiuni intr-un portofoliu diversificat se poate astepta ca pe termen lung sa obtina un castig mediu anual de circa 10% fara sa faca nimic special in acest sens.

Comparand cu dobanzile bancare oferite de banci in acest moment, castigul potential este de peste 5 ori mai mare, iar efortul pentru obtinerea unor astfel de randamente este destul de mic, cu mentiunea ca sumele investite trebuie mentinute o lunga perioada de timp pentru a fructifica aceste randamente.

Daca considerati ca este prea multa bataie de cap ca sa va construiti un portofoliu diversificat de actiuni aveti optiunea sa investiti mult mai simplu si mai comod intr-un fond de actiuni, singura voastra grija in acest fel fiind sa virati banii in contul colector al fondului, iar administratorul fondului se va ocupa de restul. Suma minima ca sa deschideti un cont la broker pentru a face tranzactii direct este de circa 1.000 RON, iar daca puneti bani intr-un fond, suma minima poate sa fie si de 5 RON.

In cazul in care aveti un broker bun sau sunteti ajutati de un investitor cu foarte multa experienta pe piata, care face din investitii un job in sine, analizand si fiind mereu la curent cu informatiile despre piata si companii, randamentele anuale obtinute pot sa ajunga undeva spre 15%.

Exista si cazuri exceptionale de investitori (probabil sub 1% din totalul investitorilor) care obtin randamente anuale ceva mai mari, de aproximativ 20%, insa dupa cum spuneam mai devreme cazurile sunt foarte rare si este putin probabil sa obtineti asemenea castiguri pe termene lungi de timp.

Ca sa dau numai un exemplu, Warren Buffet, al treilea cel mai bogat om din lume la ora actuala si unul dintre cei mai cunoscuti investitori din toate timpurile, a obtinut cu compania sa din anul 1964 si pana in prezent un castig mediu anual de aproximativ 20%. Chiar si asa castigul este fabulos avand in vedere ca daca investeai  1000 de dolari in 1964 in compania lui Buffet, astazi ai fi avut circa 10,5 milioane de dolari.

“Ray” Dalio, seful celui mai mare fond de hedging din lume si fondator al of Bridgewater Associates a obtinut cu fondul sau de referinta, Pure Alpha, un randament net (dupa costurile de administrare) de 13% anual incepand cu anul 1991.

David Alan Tepper, fondator al Appaloosa Management, care si-a castigat o reputatie in industria investitiilor in lume prin castigurile mari obtinute de-alungul vietii, a adus investitorilor sai un castig mediu anualizat de 17,2% in ultimii 5 ani si de 25,7% in ultimii 20 de ani.

Dupa cum se poate observa randamentele in excess de 15% sunt foarte greu de obtinut investind pe bursa, chiar si de catre cei mai renumiti oameni din aceasta industrie la nivel mondial.

Totusi orice persoana poate sa obtina randamente apropiata de 10% din investitii in actiuni daca au in vedere un orizont lung de timp si investesc bani pe care nu-i folosesc o perioada lunga (nu umbla la ei, mai ales dupa perioade mai slabe ale pietei).

Pentru majoritatea investitorilor noi si fara experienta este foarte important sa evite greselile frecvente care se fac de obicei cand vine vorba de investitii, cum ar fi de exemplu sa se sperie de scaderi temporare si sa vanda la momente nepotrivite, sau sa se entuziasmeze de cresteri puternice intr-o perioada de timp si sa cumpere prea scump actiuni.

Unii oameni ar putea crede ca un castig anual de 10% nu este suficient de atragator ca sa-si asume riscul de a pierde temporar bani intr-o perioada sau alta. Totusi un asemenea castig poate sa faca o diferenta foarte mare in timp din cauza compunerii randamentelor.

De exemplu, 1000 RON pusi intr-un depozit cu dobanda anuala de 2%, dupa 30 de ani se transforma in circa 1800 RON (asta daca facem abstractie de comisioanele bancare pe care le plateste deponentul in mod regulat pe parcursul anilor).

Aceeasi suma de bani plasata pe bursa, in cazul unui castig de 10%, dupa 30 de ani investitorul ar avea 17.450 RON, adica o suma de peste 17 ori mai mare decat cea investita.

Chiar si pentru perioade mai mici, de exemplu 10 ani, investitiile in actiuni pot sa faca o diferenta uriasa.

Dupa 10 ani, 1000 RON investiti la o dobanda de 2% se va transforma in 1219 RON, dar la un castig mediu anual de 10%, cei 1000 RON ar deveni 2593 RON, adica o suma de peste doua ori mai mare.

Acest material a fost publicat pe site-ul www.ifond.ro la sectiunea Editoriale in data de 15 aprilie.

Investitiile pe bursa sunt contraintuitive

“Investitiile sunt singurul business pe care-l cunosc  in care atunci cand incepe sezonul de reduceri oamenii fug din magazine” – Mark Yusko

Bursa sau investitiile in actiuni este unul dintre acele arii ale vietii unde cresterea preturilor iti confera un sentiment de buna dispozitie. Daca in schimb vorbim de preturile din supermarket, cele la benzina, la imbracaminte sau gadget-uri IT ne dorim ca toate sa fie la reduceri. Dar cu actiunile este diferit. Simtim nevoia impulsiva sa fugim cand preturile sunt taiate la jumatate si sa cumparam mai mult cand preturile se dubleaza.

                Warren Buffet, al treilea cel mai bogat om al planetei, are o vorba si anume “Fie ca vorbim despre sosete sau despre actiuni, imi place sa cumpar lucruri de calitate de fiecare data cand preturile sunt mici”. Afirmatia este logica dar este dificil de pus in practica de majoritatea oamenilor.

                La scoala oamenii sunt invatati la ora de economie ca pe masura ce pretul unui produs creste, cererea pentru acel produs se reduce si invers, cand pretul scade mai multi oameni vor sa cumpere acel produs, iar cererea creste. Cu alte cuvinte oamenii vor mai mult dintr-un produs cand pretul scade si mai putin cand pretul creste. Acest lucru pare destul de clar si pentru cei care nu sunt economisti. Cel putin intr-o lume rationala.

                Din pacate, cand pretul actiunilor creste valoarea investiilor in actiuni creste de asemenea creind o impresie de bunastare si invers cand actiunile scad ne vedem valoarea portofoliului de investitii pe minus. Ne concentram atentia asupra valorii prezente a investitiilor nu asupra celor viitoare. Acest mod de a privi lucrurile cauzeaza investitorilor cele mai multe probleme. Suntem ingrijorati cand pretul actiunilor scade dar foarte increzatori cand preturile cresc pentru ca acest lucru ne da un sentiment (fals) de siguranta ca lucrurile se indreapta in directia cea buna.

                Pe masura ce preturile cresc lacomia ne face sa credem ca suntem indreptatiti sa avem castiguri din ce in ce mai mari. Pretindem ca acele castiguri sunt de la sine ale noastre. Apoi cand preturile scad avem impresia ca pierderile nu se mai termina. Pare ca intregul sistem financiar va intra in colaps de fiecare data cand vedem cateva zile la rand de scadere.

                Cand vedem ca preturile scad si lucrurile se inrautatesc presupunem in mod gresit ca lucrurile vor continua sa se inrautateasca la nesfarsit fara vreo directie de scapare. Cand preturile cresc credem ca perioada buna se va intinde la nesfarsit.

                Oamenii ignora faptul ca cea mai importanta lege a pietelor financiare este cea a „revenirii la medie” (mean reversion). In lumea financiara niciodata lucrurile nu evolueaza in aceeasi directie la nesfarsit. Orice pret, moneda de schimb sau activ se misca constant si isi schimba des directia, de cele mai multe ori impredictibil. Daca lucrurile tind sa mearga intr-o directie prea mult timp sansele sunt ca tendinta sa se termine curand si lucrurile sa revina in sensul opus.

                Orice perioada economica buna va fi urmata mai devreme sau mai tarziu de o recesiune si orice recesiune se va incheia la un moment dat cu o perioada de crestere economica solida. Acestea sunt ciclurile cu care economia ne-a obisnuit de sute de ani.

                Un alt lucru contraintuitiv este faptul ca preturile actiunilor evolueaza mai bine atunci cand lucrurile se indreapta de la graznic la mai putin bine decat atunci cand lucrurile evoleaza de la bine la foarte bine.  De aceea cele mai mari cresteri au loc in perioade in care pare ca lucrurile evolueaza din ce in ce mai prost si este nevoie de o simpla stire „ceva mai putin proasta fata de cea de ieri” ca lucrurile sa se indrepte si preturile sa creasca.

                Cele mai bune perioade de crestere pe burse au fost in anii in care somajul era extrem de ridicat, oamenii erau nelinistiti ca-si pierd locul de munca si erau prudenti si nimic nu mai parea ca e sigur, nici macar banii din banca. In aceste conditii cati oameni au curajul sa-si ia inima in dinti si sa investeasca ca sa beneficieze de preturi scazute la actiuni?

                Stirile proaste si scaderea pretului actiunilor sunt benefice atunci cand ai multi ani inainte ca sa economisesti sa investesti si poti sa achizitionezi actiuni la preturi mici pe care ai sanse mult  mai mari sa le vinzi cu profit. Pietele de actiuni au inregistrat ani cu randamente negative o data la patru ani. Aminteste-ti acest lucru data viitoare cand preturile vor scadea si vei avea un sentiment de neliniste si ingrijorare. Ar trebui sa fii fericit atunci cand preturile intra in sezonul de reduceri.

Acest material a fost publicat pe site-ul www.ifond.ro la sectiunea Editoriale in data de 12 aprilie.