In ce etapa a ciclului bursier ne aflam?

        Studiile realizate în ultimii ani la nivelul pieţelor bursiere au evidenţiat faptul că acestea au o evoluţie puternic ciclică, respectiv perioade de scăderi abrupte dar şi reveniri la fel de spectaculoase, presărate cu perioade mai lungi sau mai scurte de stagnare (consolidare).

        Ciclurile bursiere tind să se repete la anumite intervale de timp şi de obicei se suprapun peste ciclul economic care are o durata intre 9 si 12 ani (ultimul cu o durată de 12 ani, intervalul 1997 - 2008). De aceea conştientizarea fazei din ciclul bursier în care ne aflăm în prezent poate să furnizeze informaţii preţioase unui investitor cu privire la perspectivele perioadei următoare.

        Ciclurile bursiere au patru faze majore: faza de anonimat, faza de constientizare, faza de manie (sau boom) si faza de crah, asa cum se observa din graficele de mai jos ( in prima poza este evolutia bursei romanesti, iar in poza de jos etapele clasice ale unui ciclu bursier):

        S-au implinit doi ani de la ultima evaluare pe care am realizat-o a fazei in care se afla bursa de la Bucuresti. Pe baza analizei datelor de atunci concluzionam ca bursa de la Bucureşti pare că este spre finalul celei de-a doua faze a ciclului bursier, respectiv cea în care publicul general începe să conştientizeze că bursa aduce randamente atractive dar nu suficient de ridicate ca să-i îndemne într-un număr mare pe bursă.

        Intre timp putine lucruri s-au schimbat la nivelul bursei dar au existat schimbari destul de importante in ciclul econonomic intern si la nivelul indicatorilor macro.

        Faza curenta, cea de constientizare, dureaza deja de circa 6 ani, o perioada destul de indelungata comparativ cu ciclurile anterioare clasice, dar de asteptat avand in vedere magnitudinea scaderilor din perioada de criza si a faptului ca de obicei recuperarea (economica si bursiera) in aceste situatii are o durata mai mare.

• De la ultima evaluare, din urma cu doi ani, indicele general al pietei, BET, a crescut doar cu 200 de puncte, de la 6.300 de puncte la 6.500 de puncte. O apreciere extrem de modesta. Preturile actiunilor au fost tinute in loc de problemele din sectorul energetic si de petrol si gaze (preturile foarte scazute la petrol si gaze, capacitati excedentare in energie, dupa intrarea in functiune a eolienelor), in conditiile in care sectorul energetic este predominant pe bursa de la Bucuresti. Dezvoltarile de pe plan international, respectiv o incetinire a economiei globale si politica monetara restrictiva din SUA au fost factori care au afectat punctual performanta bursei in ultimii doi ani.

• Numarul investitorilor activi a ramas la fel de mic, chiar se poate spune ca entuziasmul pe piata s-a diminuat simtitor, iar tranzactiile de pe bursa au amortit in lipsa unor oferte publice.

• La fel ca si acum doi ani, majoritatea investitorilor care cumpara actiuni o fac pentru a profita de randamentele ridicate din dividende pe care le pot obţine şi foarte puţini iau in calcul aprecierile pretului actiunilor.

• Daca acum doi ani observam ca fondurile monetare si de obligatiuni atrageau majoritatea banilor populatiei din cauza apetitului foarte scazut pentru risc, iar pe bursa si in fondurile de actiuni intrau putini bani, situatia de astazi arata chiar o deteriorare. Luna martie din 2016 a adus iesiri nete de bani din fondurile mutuale locale, cele mai vizate fiind fondurile de obligatiuni, banii luat calea consumului sau depozitelor bancare.

• In 2013 PIB-ul Romaniei a cunoscut prima crestere mai importanta de dupa criza, avansand cu 3,4%, la acea data insa nu se resimtea bunastarea si nivelul de trai al populatiei ca sa le inspire incredere in perspectivele de viitor, evoluţia fiind susţinută mai mult de factori conjuncturali, precum recolta agricolă bogată. In 2015 cresterea economica a accelerat la 3,7%, cea mai buna rata de crestere din ultimii ani.

• Salariile romanilor (calculate ca medie pe economie) au crescut cu circa 20% in ultimii doi ani, astfel ca o parte din cresterea economica a inceput sa se simta si in bunastarea populatiei. Putini sunt insa dispusi sa-si puna economiile in plasamente mai riscante ca sa obtina castiguri mai mari.

• Cresterea usoara a apetitului de risc s-a simtit in ultima perioada mai ales in apetitul pentru credite, in special cele pentru achizitia de imobile si in cresterea creditului de consum. Per total romanii sunt mai putini indatorati fata de acum doi ani si au economisit in depozite bancare cu 16% mai multi bani. 

• Romanii au accelerat consumul de bunuri. Volumul de vanzari din comertul de amanuntul, un proxy pentru consumul populatiie, a crescut in luna februarie din 2016 cu 18,4% fata de aceeasi luna din 2015.

• Investiile straine directe s-au stabilizat in ultimii ani la un nivel de circa 3 mld. euro anual, nivel aproape dublu fata de minimul atins in anul 2012. Cu toate acestea investitiile straine sunt inca mult sub maximele atinse inainte de criza, lucru care indica faptul ca economia nu si-a atins potentialul.

• Exporturile nu mai sunt singurele care sustin economia. Exporturile au crescut in ultimii doi ani, dar la un nivel mai modest, in schimb se observa o accelerare a importurilor, pe fondul consumului intern mai ridicat, lucru normal intr-un ciclu de crestere economica.

        Evaluata la rece, situatia din prezent corespunde cel mai probabil tot fazei a II-a , cea de constientizare, si inca nu avem vreun indiciu ca bursa de la Bucuresti ar fi facut pasi importanti spre faza a III-a, cea de manie.

        Urmatoarea faza a ciclului ar trebui sa se caracterizeze prin accelerarea cresterii pretului actiunilor pe fondul unui climat economic tot mai propice.

Fazele unui ciclul bursier sunt urmatoarele:

FAZA I

        Prima fază a unui ciclu bursier este cea de revenire a bursei pe creştere după un crah bursier, precum cel la care am asistat în anul 2008. În această fază investitorii profesionişti, calculaţi şi cu sânge rece, aşa-numiţii „smart money“, realizează achiziţii profitând de dezechilibrele majore de pe piaţă pentru a realiza profituri rapide. Paul Elliott Singer, cel mai mare acţionar al Fondului Proprietatea, este un exemplu de astfel de investitor.

        Bursa a traversat o perioadă asemănătoare între februarie 2009 şi aprilie 2010, când după căderea dramatică din 2008 bursa a cunoscut o revenire puternică, indicele BET triplându-şi valoarea. De obicei această perioadă este una care se desfăşoară în anonimat, informaţiile cu privire la creşterile bursei ajungând în foarte mică măsură la publicul general, care este ţinut departe de bursă din cauza ştirilor preponderent negative din plan economic după o perioadă de recesiune sau evoluţie slabă a economiei.

        Dacă privim retrospectiv, în 2009 investitorii de rând erau mai mult preocupaţi să-şi vândă participaţiile după ce valoarea deţinerilor lor s-a prăbuşit, iar în ciuda creşterilor din acea perioadă per total au continuat să înregistreze pierderi însemnate.

FAZA II

        A doua fază a ciclului bursier este cea de „conştientizare“, respectiv investitorii instituţionali şi cei de retail încep să constientizeze faptul că bursa înregistrează randamente atractive. Ştirile din plan economic încep să se îmbunătăţească, însă nu într-o măsură atât de mare încât să atragă atenţia investitorilor de rând.

        Primii care fac pasul pe bursă în această fază sunt de regulă investitorii instituţionali, precum fonduri de pensii sau fonduri de investiţii private cu expunere pe o anumită regiune şi clasă de active, care cumpără conform unei strategii de la început prestabilită.

        Această perioadă este una de obicei volatilă, în care piaţa poate să înregistreze corecţii de mai mică sau mai mare amploare pe un trend crescător, corecţii şi fluctuaţii care tind să-i ţină departe de bursă pe investitorii individuali, mai conservatori. Ştirile din plan economic sunt mixte sau uşor pozitive, economia fiind în revenire, dar şomajul este ridicat şi bunăstarea populaţiei se menţine la un nivel scăzut.

        Putem spune cu o anumită precizie că bursa a traversat în ultimii ani, 2010 - 2016, o astfel de fază a ciclului bursier, corecţii de circa 20% ale indicilor pe parcursul anului fiind destul de frecvente, cu o mişcare mai mult laterală a pieţei, dar investitorii au câştigat din dividende.

FAZA III

        Cea de-a treia fază a ciclului bursier este cea în care bursa începe să înregistreze constant randamente peste medie şi atrage atenţia publicului larg prin intermediul media, la început mai timid, pentru ca apoi o masă mai mare de oameni de rând să fie atraşi de creşterile tot mai furibunde ale bursei.

        La început majoritatea investitorilor sunt entuziasmaţi de câştigurile pe care le obţin, pentru ca apoi să devină tot mai lacomi şi să investească sume din ce în ce mai mari, uneori cu bani împrumutaţi până la punctul în care investiţiile de pe bursă se generalizează şi devin o adevărată manie.

        Investitorii sunt încurajaţi în această perioadă de performanţele excepţionale din plan economic şi aprecierea preţurilor la mai toate bunurile, precum proprietăţi imobiliare pe care le deţin. În această fază majoritatea investitorilor cred că aprecierile vor continua la infinit şi că o nouă paradigmă economică îşi face apariţia.

        Bursa românească a trecut printr-o astfel de fază în perioada 2004 - 2007, când piaţa a adus investitorilor randamente şi de 100% pe parcursul unui singur an.

FAZA IV

        Ultima fază a unui ciclu bursier este cea a unui crah, respectiv o scădere accelerată a cotaţiilor bursiere. La început investitorii de rând sunt sceptici că scăderile vor continua şi corecţiile pozitive ulterioare le dau speranţe că situaţia revine la „normal“, pentru ca scăderile să se generalizeze şi să intervină frica şi panica; tot mai mulţi investitori vând în disperare făcând loc investitorilor profesionişti „smart money“, moment în care ciclul bursier se reia. Perioada dintre iulie 2007 şi februarie 2009 este un exemplu clasic al acestei faze, indicii bursieri consemnând în anumite şedinţe scăderi de până la 15% pe zi, care au determinat conducerea bursei să ia măsuri mergând până la suspendarea tranzacţiilor în anumite perioade.

Consideratii generale

        Dacă pe bursa din România oamenii de rând întârzie pentru moment să-şi facă apariţia, apetitul de risc pentru acţiuni fiind scăzut, situaţia stă cu totul altfel pe bursele mai dezvoltate, precum cea din SUA, care a batut maxime dupa maxime, si a revenit puternic dupa corectiile din lunile august 2015 si ianuarie 2016, apropiindu-se din nou de maximele istorice.

        Sentimentul de piata de pe bursa americana s-a mai calmat dar schimbarea politicii monetare a FED, care a inceput sa majoreze dobanda de referinta, este un semnal in plus ca economia SUA se afla intr-o faza avansata a ciclului, care ar putea sa traga in jos si evolutia bursei de la Bucuresti la un moment dat.

Acest material a fost publicat pe site-ul www.ifond.ro la sectiunea Editoriale in data de 21 aprilie.