Frecventa castigurilor si pierderilor de pe bursa

Când am putea avea următoarea scădere de 20% pe bursă? Dar următoarea creştere de 50%?

miercuri, 21:20Autor: Adrian Cojocar

O scădere de 20% (anuală) pe bursă are loc în medie o dată la 8 ani, în timp ce o creştere de peste 50% este probabil să aibă loc o dată la 3 ani, conform calculelor ZF pe baza evoluţiilor istorice ale randamentelor pe bursa de la Bucureşti.

 

Deşi mulţi investitori iau ca referinţă scăderile bursei din 2008 atunci când vorbesc despre riscurile investiţiilor pe bursa de la Bucureşti, an în care indicele BET a pierdut 70% din valoare, calculele ZF arată că pierderi de această magnitudine sunt extrem de rare, probabilitatea ca astfel de scăderi să se mai repete fiind de 1,88%, adică o dată la 53 de ani.

 

Aceasta nu înseamnă că o scădere de acest gen nu va mai avea loc în următoarele decenii, dar este foarte improbabilă, în mod obişnuit având loc de două ori în decursul unui secol.

 

Calculele de pe bursa din SUA, care sunt mai precise pentru că implică un set mai larg de date istorice (ultimii 30 de ani), arată că scăderile din 2008 aveau o şansă să se materializeze o dată la 217 ani.

 

Mulţi investitori de pe bursa locală care nu au suportat pierderile din 2008 au abandonat investiţiile în acţiuni.

 

Calculele ZF arată totuşi că există şanse mari ca în următorii 10 ani bursa de la Bucureşti să încheie un an cu o scădere de 25%, adică să piardă 25% din bani la finalul unui an, aşa cum la fel de bine există şanse mari să-şi înmulţească banii cu 30% o dată la doi ani sau să câştige 50% o dată la trei ani.

 

Analiza este una de tip cantitativă care ia în calcul media randamentelor de pe bursă din ultimii 10 ani (30 de ani în cazul bursei din SUA) şi deviaţia standard a randamentelor (cât de mult fluctuează randamentele faţă de medie - n. red.).

 

Trebuie menţionat faptul că în ultimii ani scăderi de 20% - 25% ale indicilor bursieri în timpul unui an au fost destul de frecvente însă până la finalul anului de obicei corecţiile se reduc, probabilităţile din exemplele de mai sus luând în calcul doar evoluţia până la finalul anului, nu din timpul acestuia. De exemplu, în ultimii 17 ani indicele BET al bursei nu a încheiat anul cu o scădere decât de trei ori. Ultima oară, în 2011, când BET a închis anul cu o corecţie de 17%, indicele Total Return Index (incluzând inflaţia), calculat de Intercapital, care cuprinde o plajă mai mare de acţiuni şi include câştigurile din dividende, a închis anul cu o creştere de 1,3%, în condiţiile în care câştigurile din dividende au compensat din plin corecţi­ile de preţ din timpul anului.

 

 

Cum gestionezi riscurile investiţiilor bursiere

 

Una dintre întrebările pe care şi le pun cei care fac investiţii pe bursă este care sunt riscurile la care se expune un investitor în acţiuni şi cum se pot cuantifica aceste riscuri. În industria investiţiilor, riscul este văzut de obicei ca o expresie a volatilităţii unui activ, adică cât de mult variază în plus sau în minus într-o anumită perioadă de timp. Unul dintre cei mai cunoscuţi şi utilizaţi indicatori pentru măsurarea riscului este deviaţia standard, care mă­soară cât poate să varieze în con­diţii normale preţul unei acţiuni faţă de o anumită medie a randamentelor.

 

 

În cazul investitorilor care nu vor să-şi asume fluctuaţii (riscuri) aşa de mari, specialiştii în investiţii le recomandă să investească numai o parte din bani în acţiuni şi să-şi ţină restul economiilor în depozite sau fonduri de obligaţiuni; în acest caz, atât riscul cât şi potenţialele câştiguri viitoare se vor diminua proporţional.

 

De exemplu, dacă un investitor investeşte toţi banii în acţiuni la BVB datele din ultimii 10 ani arată că se poate aştepta la un randament anual de 25,9% cu o volatilitate medie anuală (deviaţie standard) de 45%. Aceasta înseamnă că se poate aştepta ca scăderile să nu fie decât în cazuri excepţionale mai mari de 33% într-un an, adică cu o frecvenţă mai mare de o dată la 20 de ani. Dacă investeşte numai jumătate din bani în acţiuni şi restul în depozite cu 4% dobândă medie pe an, ar putea în teorie să obţină un câştig anual de 15% cu o volatilitate medie anuală de 22,5%, caz în care se poate aştepta să nu în­registreze scăderi anuale mai mari de 20% decât în mod excepţional.

 

Chiar dacă acţiunile au adus randamente foarte ridicate în ultimul deceniu, variaţiile de la un an la altul au fost foarte ridicate, de aceea specia­liş­tii recomandă investitorilor să aibă în vedere un interval investi­ţional mai lung, astfel încât posibilele corecţii dintr-un an să poată fi compensate de câştigurile anilor următori.

 

 

Un portofoliu diversificat e în teorie mai puţin riscant

 

Investiţiile într-o singură acţiune sau două presupun riscuri substanţial mai mari. De exemplu, dacă se estimează că bursa pe ansamblu nu înregistrează corecţii mai mari de 33% decât în mod excepţional, investind doar în acţiuni Petrom sau BRD, două dintre cele mai puţin riscante acţiuni de pe bursă, riscul este considerabil mai mare, corecţiile putând ajunge până la 40% în aceleaşi condiţii sau 50% în cazul acţiunilor SIF Oltenia (SIF5). Cu cât banii sunt plasaţi în mai multe acţiuni, cu atât riscul se reduce.

 

În ultimii 10 ani bursa de la Bucureşti a adus pe ansamblu un randament mediu anual de 25,9% incluzând dividendele, potrivit indicelui TRX (Total Return Index incluzând inflaţia) calculat de Intercapital Invest, perioadă pe parcursul căreia au existat fluctuaţii puternice, precum câştigurile de 125% obţinute în 2004, dar şi pierderi de 62% în anul 2008 când bursa a fost afectată de cea mai mare criză economică de după cel de-al doilea război mondial.

 

Analiştii de pe bursă estimează că odată cu maturizarea bursei şi listarea unor companii importante, precum Fondul Proprietatea, Romgaz şi Nuclearelectrica, atât câştigurile potenţiale viitoare cât şi riscurile de pe bursa autohtonă vor fi mai mici în viitor.

 

 

În condiţii normale, creşterea de pe bursă ar fi de 10% pe an

 

„În condiţii normale, un investitor se poate aştepta ca bursa să crească cu circa 10% într-un an. Când mediul economic este favorabil se poate aştepta la creşteri mai mari de 10%. Ceea ce depăşeşte 30% - 50% sunt creşteri excepţionale, poate să vedem o asemenea creştere o dată la 4-5 ani. Aşa cum reiese şi din statistici, probabilitatea ca bursa să încheie un an cu o scădere este destul de mică chiar dacă sunt corecţii în timpul anului“, spune Mihai Alexa, manager de portofoliu la societatea de administrare a investiţiilor (SAI) Broker Cluj.

 

El mai spune că aşa cum o arată şi evoluţiile de pe piaţa americană din ultimii zeci de ani, de obicei când bursa încheie un an cu creşteri mai importante, cum este cazul anului trecut, când BET a urcat cu 26%, sunt şanse mari ca în anul următor evoluţia să fie una slabă, Alexa estimând că 2014 va fi cel mai probabil un an de stagnare pentru bursa de la Bucureşti.

 

„Un ciclu economic durează în jur de 10 ani, iar la finalul unui ciclu este posibil să se materializeze scăderi pe bursă care pot ajunge la 40-50%“, este de părere Mihai Alexa.

 

 

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 06.03.2014

OPINIE ADRIAN COJOCAR, REDACTOR BURSE-FONDURI MUTUALE

"Vreau să câştig mai mult decât la bancă, dar fără riscuri"

Autor: Adrian Cojocar

Pentru că acopăr sectorul pieţelor de capital la Ziarul Financiar sunt destul de des abordat de rude, colegi sau prieteni cu întrebări legate de modul cum aceştia pot să-şi administreze mai bine propriii bani.

Numai deunăzi o amică m-a întrebat ce să facă cu economiile personale pentru că nu mai este mulţumită de dobânzile la depozite şi ar vrea să se orienteze dacă se poate spre altceva cu câştiguri mai mari.

În mod normal o astfel de întrebare cere o analiză destul de detaliată cu privire la averea totală şi veniturile periodice, apetitul de risc, la necesităţile viitoare de lichiditate şi alte constrângeri de ordin financiar, însă pentru că era vorba de o sumă mică, nu avea experienţă cu alte instrumente financiare şi aveam o bănuială că va dori în scurt timp să-şi cheltuiască banii, am îndreptat-o spre fondurile mutuale (jumătate din bani în fonduri monetare, 30% în fonduri de obligaţiuni şi 20% în fonduri de acţiuni), care reprezintă un portofoliu conservator.

Imediat am primit răspunsul: „Nu vreau acţiuni pentru că sunt riscante“ şi am înţeles că acesta este mesajul care ajunge de obicei la urechile românilor: „Atenţie, acţiunile sunt riscante, nu vă apropiaţi de ele!“. Între acţiuni şi „vei pierde bani“ s-a pus practic un semn de egalitate şi lumea vede doar partea goală a paharului.

Specialiştii în investiţii au însă o altă perspectivă asupra a ce înseamnă riscul unei investiţii. În industria investiţiilor riscul este văzut de obicei ca o expresie a volatilităţii unui activ, adică cât de mult variază în plus sau în minus într-o anumită perioadă de timp.

Dacă un depozit practic nu scade niciodată, o acţiune poate să scadă, de exemplu, cu 10% în următoarele 3 luni, la fel de bine cum poate să crească cu 15%. În cazuri extreme, care au loc la intervale de câteva zeci de ani, acţiunile pot să scadă şi cu 70%, cum a fost cazul în 2008, aşa cum pot să-şi dubleze valoarea, cum s-a întâmplat în anii 2002 şi 2004, când indicele BET al bursei din Bucureşti a urcat cu 120% şi 100%, sau în 2009, când a crescut cu 60%.

Ce nu înţeleg mulţi este că fără să-ţi asumi riscuri mai mari nu ai cum să câştigi mai mult, riscul şi câştigul mergând mână în mână. Fiecare dintre noi este recompensat direct proporţional cu riscul pe care şi-l asumă.

Nu vrei riscuri? Stai la bancă cu dobândă de 3% pe an. Vrei câştiguri mai mari? Investeşti în acţiuni pe bursa de la Bucureşti, direct sau prin intermediul fondurilor mutuale, şi accepţi că valoarea investiţiilor tale poate să fluctueze destul de mult de la un an la altul, în schimbul unei prime (bonus anual) estimate de analişti în prezent la circa 7% - 9% peste dobânda bancară, adică pentru un randament anual aşteptat de 10% - 12%.

Aceste randamente includ dividendele, adică profiturile care revin deţinătorilor de acţiuni din profiturile pe care le fac companiile de pe bursă, şi care în prezent aduc randamente peste dobânzile la depozite.

Analiştii estimează, de exemplu, pentru acest an un randament brut din dividende la Transgaz şi Transelectrica, două dintre cele mai puţin riscante acţiuni de pe bursă, de 13% şi respectiv 12%. La Petrom şi Romgaz randamentul din dividende ajunge în prezent la circa 7%.

Cred că aceste cifre ilustrează destul de concludent că investiţiile în acţiuni sunt foarte rentabile şi în plus cei mai mulţi dintre noi sunt capabili să-şi asume riscuri mai mari decât ar putea crede.

De exemplu, Asociaţia Americană a Investitorilor Individuali (AAII), o instituţie nonprofit fondată în 1978 al cărei scop principal este să educe publicul cu privire la planificarea financiară şi conturile de pensii, recomandă investitorilor individuali cu vârstă de peste 55 de ani, adică în cazul cel mai conservator, să investească jumătate din economii în acţiuni (americane, internaţionale şi pe bursele emergente), iar restul în obligaţiuni cu scadenţe pe termen mediu şi scurt, ignorând total depozitele bancare. Ei au calculat că o astfel de alocare ar conduce la o fluctuaţie medie anuală a portofoliului de investiţii de 5,8%. Cu alte cuvinte, în medie, cu 100 de lei investiţi poţi să ajungi după un an să pierzi şi să mai ai 94,2 lei (+ dividende), la fel de bine cum poţi să câştigi şi să ai 105,8 lei (+ dividende).

Pentru cei cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani, aceeaşi instituţie care şi-a propus să educe publicul în investiţii recomandă alocarea a 90% din bani pentru achiziţia de acţiuni şi 10% în obligaţiuni pe termen mediu.

Între timp, populaţia din România are constituite depozite la bănci de 17,8 miliarde de euro cu dobândă de 3% pe an, iar în acţiuni românii au investiţii de 17 ori mai mici, circa un miliard de euro, care le-au adus anul trecut câştiguri de circa 26%.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 21.02.2014

Cum să investeşti inteligent la bursă?

Acţiunile prezentate în material sunt numai cu titlu de exemplu şi nu-mi asum răspunderea pentru deciziile de investiţii pe care le veti lua pe baza acestui material.

Foarte mulţi oameni care intră în contact cu bursa nu reuşesc să obţină o performanţă apropiată cu cea a pieţei pentru că lucrurile pe bursă sunt contraintuitive la prima vedere.
Te-ai aştepta ca o companie cu rezultate excepţionale să fie şi o investiţie bună, o economie în creştere care duduie să fie un moment bun pentru a face investiţii pe bursă sau o acţiune care creşte cu 15% într-o zi o ţintă bună de achiziţie.
Din păcate pentru ei lucrurile stau de cele mai multe ori pe dos. De ce?
O companie care obţine într-un anumit trimestru rezultate excepţionale are şanse mult mai mari să dezamăgească investitorii în perioada următoare decât o companie cu rezultate proaste.
De cele mai multe ori până când ajungi să cumperi acţiunea respectivă creşterea profitului şi afacerilor companiei ajunge să fie deja inclusă în preţul acţiunilor, iar o revenire ulterioară la normal a rezultatelor va face ca preţul acţiunilor să scadă, iar investitorul să piardă bani.
Sigur, se poate întâmpla ca profitul şi afacerile să-şi continue creşterea însă acest scenariu este mai puţin probababil după nişte rezultate care sunt deja excepţionale.
De aceea de fiecare dată când cumperi o companie cu rezultate în creştere trebuie să te întrebi : Care este un profit normal (raportat la o marjă medie de profit în ultimii ani) pe care compania poate să îl obţină şi cum este acesta faţă de rezultatele actuale? Creşterea profiturilor poate să continue sau este numai o conjunctură de moment?
Din păcate răspunsul la aceaste întrebări nu este foarte uşor de aflat şi cere foarte multe analize cum ar fi identificarea factorilor care au condus la creştere şi stabilirea dacă fiecare dintre acei factori se vor menţine sau nu în viitor. O parte din răspunsuri le găseşti citind rapoartele de analiză emise de casele de brokeraj dar este nevoie şi de o experienţă şi o putere de analiză proprie.
Să luăm ca exemplu Banca Transilvania care de mai mulţi ani a înregistrat rate de rentabilitate mult peste media pieţei. Fără un management excepţional acest trend nu are cum să continue şi în orice caz, potenţialul de creştere poate fi mai mic decât al altor bănci cu rate de rentabilitate mult mai slabe ca Erste, BRD sau Banca Carpatica. De ce? Cu rezultate mai slabe aceste bănci au un spaţiu mai mare de îmbunătăţire a rezultatelor şi revenirea lor spre nivelurile medii ale sectorului bancar şi spre un nivel mediu de rentabilitate istorică.
În general este mai uşor pentru un manager să crească rentabilitatea la nivelul sectorului decât să continue să îmbunătăţească rentabilitatea unei companii care deja este mult peste media sectorului.
De fapt una dintre cele mai importante legi care guvernează lumea finanţelor este “mean reversion” (sau pe româneşte – revenirea la medie). Ceea ce creşte trebuie să coboare şi ceea ce coboară trebuie să crească.
Atenţie însă ! Nu toate companiile cu rezultate proaste reuşesc să-şi redreseze business-ul.
Trebuie văzut în ce măsură acţionarii sunt destul de puternici pentru a susţine financiar compania. Apoi dacă compania beneficiază de o poziţie bună pe piaţă (are o anumită cotă importantă din piaţă sau un avantaj comparativ) şi nu în ultimul rând dacă are o echipă de conducere capabilă şi cât de îndatorată este.
Cred că din această categorie fac parte BRD şi BCR (dacă ar fi fost listată), care au raportat pierderi uriaşe anul trecut însă beneficiază de o poziţie foarte bună pe piaţă, au cotele cele mai mari, şi deci şanse să-şi redreseze business-ul şi să revină spre marjele de profitabilitate din anii precedenţi.
Cele mai mari câştiguri la bursă le poţi obţine dacă reuşeşti să identifici acele companii care se află în dificultate dar care îşi vor reveni la un moment dat şi să le cumperi atunci când impactul nefavorabil este inclus integral în preţ. Dacă investeşti deja în companii solide, cu rezultate stabile nu te poţi aştepta la câştiguri prea mari însă de obicei aceste câştiguri sunt destul de certe.
Alegerea ţine de apetitul de risc şi de abilitatea de a identifica oportunităţile bune.
Mulţi au încercat spre exemplu să speculeze anul trecut revenirea Oltchim din dificultatea financiară dar într-un final au pierdut toţi banii pentru că n-au luat în calcul toate riscurile la care este supusă compania şi Oltchim a intrat în insolvenţă.
În general o companie bună care se confruntă cu o conjunctură nefavorabilă dar temporară este de multe ori o oportunitate bună de a cumpăra la preţuri mai mici şi deci a face o investiţie mai profitabilă. Un exemplu care-mi vine acum în minte şi care este de actualitate este Transgaz care a raportat pierderi în trimestrul al doilea din cauza provizioanelor generate de eşecul proiectului Nabucco. Sigur că aceste pierderi vor reduce dividendul pe care compania îl va acorda anul viitor însă nu ne putem aştepta ca aceste pierderi să se repete şi în anii viitori, astfel că profitul cel mai probabil este aşteptat să revină la un nivel normal.
Pierderile de peste 30 milioane de lei ale Biofarm din 2008 generate de scăderea portofoliului de acţiuni de pe bursă a fost un alt moment bun de a cumpăra acţiuni la un preţ redus. Acţiunile Biofarm s-au multiplicat de patru ori de la raportarea rezultatelor pe 2008. Mulţi investitori se sperie şi vând în cel mai nepotrivit moment când o compania întâmpină o astfel de problemă, o reacţie de altfel normală în viaţa de zi cu zi dar care te poate falimenta pe bursă.
La fel, într-un mediu economic care înregistrează de ani buni rate de creştere ridicate, peste medie, este un moment prost pentru investiţii pe bursă pentru că economia are o anumită ciclicitate şi după o astfel de evoluţie există şanse mari să intre în recesiune, afacerile şi profiturile companiilor să scadă şi acţiunile să înregistreze deprecieri.
De aceea o mare parte a timpului pe care-l acordaţi bursei ar trebui să se îndrepte spre studiul ciclului în care se află economia şi direcţia în care se îndreaptă aceasta.
Cel mai prost moment pentru investiţii în acţiuni a fost în vara anului 2007, după o creştere trimestrială de 7-8% a economiei la mijlocul anului, situată mult peste media ultimilor 20 de ani.
Cel mai bun moment pentru investiţii pe bursă a fost la începutul anului 2009, după o scădere a economiei României de peste 7% în 2008. De atunci indicii bursei şi-au triplat valoarea. Un alt moment bun a fost în anii timpurii ai bursei, 1997 – 1999, când economia înregistra rate negative de creştere.
Nici până în ziua de astăzi economia nu şi-a revenit spre nivelurile de creştere medii, undeva la 2,2% anualizat, motiv pentru care cred că şi în prezent este o conjunctură favorabilă pentru investiţii pe bursă pe termen mediu şi lung.
Şi de această dată lucrurile par contraintuitive, pentru că lumea este optimistă când economia merge bine şi mai predispusă să facă investiţii pentu că salariile sunt în creştere şi banii sunt uşor de obţinut. În recesiune nesiguranţa locului de muncă şi rezultatele în scădere ale companiilor te îndeamnă să te fereşti de bursă în cel mai nepotrivit moment însă.
Nu în ultimul rând cei care intră prima dată în contact cu bursa sunt atraşi să cumpere acţiuni care cresc într-o zi cu 5% -15% fără să-şi pună problema ce se ascunde în spatele acelor creşteri.
Pe bursă sunt foarte multe companii care sunt de mulţi ani pe pierdere dar care cresc foarte des cu până la 15% într-o zi. Speculatorii cunosc atracţia investitorilor mai puţin experimentaţi şi urcă aceste acţiuni în speranţa că cineva le va cumpăra scump. Investiţia în astfel de acţiuni foarte puţin tranzacţionate şi cu rezultate foarte slabe de-alungul anilor este însă extrem de dăunătoare.
O altă problemă pe care o au investitorii amatori pe bursă este să se entuziasmeze prea repede la ştiri pozitive care apar despre o anumită companie listată şi să ia decizii primite fără să analizeze în detaliu care este adevăratul impact pe care evenimentul îl are asupra companiei şi cum se reflectă acesta în evaluare.
Dacă nu reuşiţi să răspundeţi la această întrebare mai bine evitaţi acţiunea respectivă (după proverbul "la pomul lăudat nu te duci cu sacul"). Cel mai uşor este să vă gândiţi dacă evenimentul produce efecte doar pe termen scurt (un contract semnat pe un an) sau în perpetuitate (cum ar fi majorarea tarifelor la Transelectrica sau Transgaz).
Când este un moment propice de achiziţionat companiile stabile şi cu rate ridicate de profit? Pe lângă momentele în care trec printr-o conjunctură temporară nefavorabilă, un alt moment ar fi când se tranzacţionează la multiplii de profit normalizaţi foarte mici (sub 6). Dacă o companie este capabilă să genereze din activitatea proprie profituri semniificative an de an raportat la investiţia ta în acţiuni atunci poţi să câştigi până la 15% - 20% anual numai din dividende. De obicei un astfel de moment este într-o conjunctură economică dificilă. De exemplu acţiuni precum Petrom s-au putut achiziţiona la începutul anului 2009 la preţuri sub 0,15 lei faţă de 0,45 lei preţul actual.
Aveţi grijă şi la schimbările de politică de dividend ale companiilor. Investitorii preţuiesc mai puţin o companie care nu oferă dividende decât una care acordă tot profitul sau o parte însemnată drept dividende, iar o modificare a acestei politici poate să aducă corecţii ale preţului, cazul SIF Banat-Crişana şi SIF Muntenia, sau din contră aprecieri cum este cazul Biofarm şi Zentiva începând cu anul 2010.

Dacă aveţi întrebări puteţi să-mi lăsaţi un comentariu mai jos.

Unde caut să mă documentez despre bursă şi economie

În postarea de astăzi o să vorbesc despre site-urile pe care le găsesc cele mai utile pentru un investitor care vrea să se documenteze despre mişcările pieţelor financiare şi care sunt tendinţele la nivelul diferitelor economii de top ce determină într-o mare măsură creşterea economică din România şi implicit evoluţia bursei de la Bucureşti.
Cred că informaţiile găsite pe aceste site-uri sunt utile şi traderilor şi altor categorii de oameni din industria financiară.

O să încep cu http://etfdigest.com/

Dave este un trader din SUA ale cărui postări am început să le urmăresc din debutul anului 2008 când bursa de la Bucureşti era lovită puternic (influeţată din exterior) de criza din SUA. Atunci am dat de acest site pe care l-am citit o foarte lungă perioadă cu sfinţenie.
De la Dave am învăţat foarte multe lucruri despre corelaţiile dintre diferitele clase de active şi pieţe financiare până la punctul în care sunt în măsură să spun cum s-au mişcat într-o zi toate clasele de active doar ştiind evoluţia unui singur activ.
Pe site-ul lui găsiţi o sinteză cu cele mai importante evenimente la zi şi ştiri economice la nivel mondial, analize tehnice (grafice) pe majoritatea claselor de active şi comentarii ale lui despre ce se întâmplă pe diferitele pieţe şi active. Postările au o frecvenţă de 2 sau 3 ori pe săptămână şi în plus sunt pline de umor.

http://www.forexfactory.com/calendar.php este un site care nu trebuie să fie ocolit de niciun investitor care se respectă. Pe el găsiţi informaţii despre cei mai importanţi indicatori economici care vin la nivel mondial şi mai important cum sunt aceşti indicatori faţă de media estimărilor analiştilor. Găsesc calendarul foarte util pentru a ştii când vin indicatorii pe care-i urmăresc cel mai des. Informaţiile de pe acest site sunt vaste, de obicei utilizez filter-ul, adică filtrez doar informaţiile de pe pieţele care mă interesează, în speţă SUA (USD), zona euro (EUR), China şi Japonia. Chiar şi aşa indicatorii sunt foarte numeroşi dar în timp vă veţi da seama care sunt cei mai utili pentru voi.

http://soberlook.com/ este un site de analize economice şi financiare care îmi place din ce în ce mai mult în ultima perioadă. Oamenii care scriu pe acest site sunt printre puţinii care înţeleg cum stă treaba cu ciclurile economice şi bursa. Postările au o frecvenţă zilnică.

http://www.thereformedbroker.com/. Joshua M Brown este un broker care apare destul de des la CNBC şi care publică pe acest blog materiale foarte interesante despre bursă. Din nou, este unul dintre puţinii oameni care scriu despre acest domeniu şi chiar înţeleg fenomenul în detaliu.
Postările sunt foarte dese, de mai multe ori pe zi.



Cred că nu are rost să spun că urmăresc cel puţin o dată pe săptămână site-urile  http://ec.europa.eu/eurostat, http://www.insse.ro/cms/rw/pages/index.ro.do şi http://www.bnro.ro/Home.aspx. Sunt destul de utile însă au un defect, indicatorii oficiali vin cu destul de multă întârziere pentru a putea fi folosiţi în prognozarea evoluţiilor bursiere.

Un indicator care-mi place şi mi se pare util este Citigroup economic surprise index, care arată cum sunt indicatorii financiari care vin pe diferite pieţe faţă de aşteptările analiştilor. Îl urmăresc mai mult ca tendinţă.
Aceşti indicatori îi găsiţi publicaţi cu o frecvenţă de circa o săptămână, de obicei luni, aici :http://www.citibank.com.cn/homepage/en/pdf/Financial_Market_Analysis.pdf

Alte site-uri pe care mai găsesc informaţii interesante sunt următoarele :

http://www.tradingeconomics.com/

http://dshort.com/

http://pragcap.com/

http://www.bespokeinvest.com/

http://www.zerohedge.com/

Voi ce site-uri citiţi de obicei ?

Ghid de investiţii pe bursă. Iată ce trebuie să ştii la început

Ai auzit că pe bursă poţi să câştigi mai mult decât la depozitele bancare şi vrei să cunoşti cum poţi să devii şi tu investitor? Ai ajuns la locul potrivit. Întâi să lămurim nişte lucruri.

De ce bursa?

Este adevărat ce ai auzit. Cei care investesc pe bursă se pot aştepta la randamente anuale în medie cu câteva procente mai ridicate decât cele la depozitele bancare. Câte procente peste depozite? Depinde de creşterea economiei (PIB) pe un orizont de timp mediu spre lung. Evident că dacă economia merge cu frâna trasă o lungă perioadă de timp nu te poţi aştepta la minuni de la bursă. Chiar dacă în medie este vorba de un randament de numai câteva procente peste câştigul la depozite trebuie să ţineţi cont că randamentele se multiplică (urmăresc o funcţie exponenţială), astfel că după 10-20 de ani te poţi trezi că suma strânsă din investiţii pe bursă este de câteva ori mai mare decât cea din randamente la depozite.
În plus studiile ultimilor ani au arătat că investiţiile la bursă reprezintă a doua sursă generatoare de milionari după antreprenoriat. A treia sunt investiţiile în proprietăţi imobiliare. În ciuda a ce se spune că trebuie să dezvoltăm spiritul antreprenorial, şansele să dai greş cu o afacere nouă şi să îţi pierzi economiile sunt foarte mari, mai ales dacă nu ai experienţă în domeniul respectiv. Pentru investiţii în imobiliare ai nevoie de o sumă de pornire pe care puţini reuşesc să o strângă într-o viaţă de om. Pe bursă poţi să-ţi diminuezi riscul, investind în mai multe afaceri, iar suma minimă de pornire este modică.

Sună bine? Primul pas este să-ţi deschizi un cont la un broker autorizat de instituţia care reglementează bursa, ASF.
Există o listă lungă de brokeri care abia aşteptă să te aibă drept client. O găseşti
aici :

Top intermediari la Bursa de Valori Bucuresti

După câteva telefoane la relaţii cu clienţii sau nişte consultări ale adreselor lor de internet despre nivelul de comisioane (aş recomanda un comision sub 0,5% pe tranzacţie) şi alte servicii pe care le oferă, precum posibilitatea de a tranzacţiona pe cont propriu printr-o platformă direct de pe calculatorul de acasă, te-ai hotărât în sfârşit pe cine alegi.
Pasul următor este să te îndrepţi spre sediul unde se găseşte brokerul (nu înainte să întrebi ce acte şi documente ai nevoie pentru deschiderea de cont) şi să-ţi deschizi efectiv un cont la brokerul respectiv după ce transferi o sumă minimă în contul tău.

Felicitări, acum ai un cont de brokeraj cu numele tău. Următoarea întrebare firească care vine este câţi bani să investeşti pe bursă ? Răspunsul scurt este : depinde de câţi bani nu crezi că vei avea nevoie în următorii 5 sau poate 10 ani de zile. Chiar dacă acţiunile de pe bursă pot fi valorificate foarte rapid (banii pe acţiunile vândute intră în cont în maxim trei zile lucrătoare), este din nou prudent ca odată ce investeşti nişte bani pe bursă să nu mai apelezi la ei o perioadă mai lungă de timp.
Dar pentru că este prima ta experienţă cu bursa ar fi prudent să începi cu o sumă mai modestă şi care să nu depăşească mai mult de 20 – 30% din banii de care dispui.
Poţi să începi şi cu o sumă de 1.000 RON sau sute de euro (daca faci tranzactii online), dar trebuie să iei în calcul faptul că unele case de brokeraj mai mari percep un comision minim fix/tranzactie şi ca urmare pentru a putea investi cu costurile cele mai mici o sumă de pornire de (8.000 – 13.000 de lei) echivalentul a 2.000 – 3.000 de euro (pentru un portofoliu diversificat ) ar fi recomandată.

Ştii cu ce sumă pleci la drum, acum trebuie să te decizi ce acţiuni să cumperi.
Dacă ceri sfaturi vei fi întâmpinat cu foarte multe sugestii, unele mai bune altele mai puţin strălucite.
S-au făcut multiple studii în această privinţă şi economiştii au ajuns la concluzia că portofoliul de acţiuni ideal este chiar cel care include toate acţiunile de pe bursă în funcţie de capitalizarea lor.
Dacă teoretic ai 100.000 de lei un portofoliu cu valoarea aceasta ar putea să arate după teorie în felul următor:

În practică nimeni nu are o concentrare disproporţionată pe o singură acţiune.
Eu aş recomanda un portofoliu cu cele mai tranzacţionate 7 până la 20 acţiuni care ţine cont şi de cât sunt de tranzacţionate şi unul mai echilibrat cum ar fi acesta:

Dacă dispui de o sumă mai mică poţi să cumperi numai o parte din acţiuni, iar dacă ai o sumă mai mare poţi să cumperi mai multe acţiuni din fiecare tip.


Odată ce ai şi structura portofoliului şi câţi bani să investeşti în fiecare acţiune este uşor să calculezi câte acţiuni să cumperi din fiecare tip  împărţind valoarea la preţul din piaţă al acţiunii.
Preţurile le poţi afla consultând pagina www.BVB.ro şi introducând simbolul acţiunii în căsută din stânga. Fiecare acţiune de pe bursă are o prescurtare (un simbol unic, cum ar fi SNP pentru Petrom) prin care se identifică. Vezi poza de mai jos.
Ca să cauţi informaţii despre o companie trebuie sa introduci denumirea companiei in casuta din dreapta sus a paginii (sageata mare) si sa dai click pe informatiile afisate imediat sub casuta:

Odata ce ati intrat in pagina de informatii a companiei puteti sa vedeti cat costa o actiune.
Pretul este afisat imediat sub denumirea companiei (sageata mica in poza de mai sus).
In exemplul de mai sus o actiune Petrom costa 0,2395 RON.
Daca doreai sa investesti 1000 RON in actiuni Petrom trebuia sa cumperi 1000 / 0,2395 = aproximativ 4175 de actiuni. Nu-ţi face griji dacă proporţiile din portofoliu nu se păstrează exact.

Dacă ştii câte acţiuni să cumperi din fiecare tip acum singurul lucru pe care trebuie să îl mai faci este să dai ordinele de cumpărare.
Poţi să faci asta sunând un broker sau direct de pe o platformă de tranzacţionare. Recomand să învăţaţi să cumpăraţi şi să vindeţi printr-o platformă pentru că de obicei comisioanele de tranzacţionare sunt mai mici şi sunt destul de intuitive şi uşor de înţeles.
Pentru tranzacţionarea prin platformă vă poate arăta prima dată un broker cum se procedează.

Nu te îngrijora de cum vor evolua acţiunile în primii doi – trei ani după ce începi să investeşti. De fapt este mai bine ca acţiunile să aibă o evoluţie mai slabă în primii ani pentru că ai posibilitatea să cumperi la preţuri mai mici.
Câştigurile pe care le vei obţine nu vor depinde prea mult de cât va creşte bursa acum ci atunci când vei strânge o sumă frumuşică pe bursă pentru că de obicei nimeni nu are suficienţi bani la început să plaseze o sumă prea mare.
Să vă dau un exemplu. La 1.000 de euro investiţi şi un randament de 10% câştigul efectiv este de 100 de euro. Dacă aţi strâns însă să spunem 30.000 de euro în acţiuni, cu acelaşi randament puteţi să vă lăudaţi cu 3.000 de euro câştig. Parcă este ceva mai bine, nu?
Aveţi în vedere că din acest câştig statul vă ia 16% impozit pe profit.

Puteţi să urmăriţi evoluţia acţiunilor  cu o întârziere de 15 minute aici :

Tranzacţii cu întârziere de 15 minute
http://www.bvb.ro/TradingAndStatistics/Trading/CurrentTradingDay

Sau pretul in timp real accesand o platforma online a unui intermediar/broker de pe piata.

Trebuie să mai ţineţi cont de două lucruri când investiţi pe bursă.

1) majorările de capital

Uneori companiile cer bani de la acţionari şi le dau acţiuni în schimb. În 99% din cazuri este bine să participaţi altfel veţi avea de pierdut.
Urmăriţi cu atenţie ştirile companiilor (cel puţin o dată pe lună) pentru a afla când au loc aceste majorări de capital cu aport în numerar şi perioada în care trebuie să subscrieţi (cumpăraţi).

2) dividendele

Marea majoritate a companiilor distribuie dividende (plătesc din profitul pe care-l realizează o sumă de bani anuală către cei care deţin acţiuni). Anterior se primeau la ghiseele Postei, iar in prezent suma de bani aferenta dividendelor va este transferata direct in contul deschis la broker. Puteţi să faceţi ce doriţi cu sumele respective, să le retrageti ca orice suma de bani care se afla la dispozitia contului deschis la broker sau să le reinvestiţi în acţiuni.

Dacă aveţi întrebări puteţi să lăsaţi un comentariu.