Tot ce trebuie sa stii despre dobanzi

                Cei mai multi oameni nu cunosc modul cum nivelul dobanzilor de pe piata poate sa le influenteze bugetul personal sau portofoliile de investitii.

                Dobanda interbancara cu scadenta la o luna (denumita si ROBID la o luna), care in anul de criza 2008 atinsese un maxim de 15% pe an a ajuns in prezent la un nivel modic, de doar 0,2% pe an. O scadere de o  asemenea magnitudine poate sa aiba un efect semnificativ asupra activitatilor economice si asupra vietii celor mai multi dintre noi.

               

Sa le luam pe rand:

Credite/imprumuturi bancare

Cele mai multe credite sunt legate de nivelul unei dobanzi, cel mai adesea de dobanda interbancara ROBOR sau EUROBOR la 3 luni. Astfel, rata lunara pe care o platiti depinde in mod direct de cum evolueaza dobanzile de pe piata. Cand dobanda creste rata lunara la credit creste de asemenea, iar cand scade efortul financiar pentru plata creditului se reduce pe masura.

Pentru creditele in lei, ROBOR la 3 luni este in prezent 0,78% pe an, fata de 4,53% in urma cu 3 ani, sau 14% in urma cu sapte ani.

Dupa cum vedeti dobanda poate sa fluctueze foarte mult in timp, de aceea trebuie sa luati acest indicator de dobanda foarte in serios, mai ales daca aveti credite sau intentionati sa va imprumutati pe termene lungi de timp, de ordinul zecilor de ani.

Pentru un credit imobiliar de 250.000 RON pe 30 de ani, rata lunara ajunge in prezent la aproximativ 1.200 RON la nivelul actual de dobanda, insa rata ar creste cu 625 RON daca dobanda de referinta, ROBOR, s-ar majora cu 3%, adica rata ar creste la 1.825 RON, respectiv o majorare cu circa 50%. Este un nivel considerabil de bani pe care ar trebuie sa-i scoti din buzunar in fiecare luna.

Riscul ca dobanzile sa creasca in urmatorii 5-10 ani este destul de ridicat in prezent avand in vedere ca dobanzile au atins recent niveluri minime record.

Depozite/Economii

Dobanda pe care o primesti la depozitele bancare sau alte conturi de economii este legata direct de dobanzile de pe piata. Deponentii au fost grav afectati in ultimii ani de scaderea continua a ratelor de dobanda de pe piata. Daca in 2009 primeau o dobanda si de peste 15% pe an, acum bancile nu-si mai remunereaza deponentii cu rate mai mari de 1-2% pe an.

Daca in 2007 depozitele firmelor si populatiei cumulau 94 de miliarde RON, astazi valoarea depozitelor constituite la banci este de peste 2,5 ori mai mare, respectiv peste 250 miliarde RON.

                Excesul de lichiditate din sistemul bancar face ca bancile sa fie putin motivate sa majoreze dobanzile la depozite, mai ales ca pe plan extern multe state au dus dobanzile in teritoriul negativ.

Actiuni/Fonduri de actiuni

                Scaderea ratelor de dobanda a fost o mana cereasca pentru investititorii care-si plaseaza economiile in actiuni. Acest lucru se intampla pentru ca randamentele din dividende oferite de companiile listate pe bursa par mai atractive pe masura ce bancile reduc dobanzile la depozite, iar deponentii sunt motivati sa se orienteze spre investitii in actiuni in cautarea unor randamente mai  ridicate.

                Actiunile beneficiaza de scaderea ratelor de dobanda si prin prisma faptului ca se reduc costurile de finantare pentru companiile listate, iar acestea pot sa realizeze profituri mai mari, iar actiunile companiilor sa creasca de asemenea.

                Scaderea dobanzilor stimuleaza totodata consumul populatiei.  Cei cu credite platesc mai putin la rata si pot sa consume o parte mai mare din salariu pe alte lucruri, devine mai avantajos sa te imprumuti pentru ca dobanda la credit scade si cu banii imprumutati poti sa faci noi achizitii. Toate aceste lucruri stimuleaza consumul si vanzarile companiilor, care se traduc in general prin cresterea actiunilor companiilor listate.

                Scaderea costurilor de finantare face ca sa devina mai avantajos pentru companii sa-si rascumpere actiunile, ceea ce din nou este benefic pentru investitorii in actiuni.

In concluzie scaderea ratelor de dobanda are un efect pozitiv asupra investitiilor in actiuni.

Obligatiuni/Fonduri de obligatiuni

                Castigurile inregistrate de titlurile de stat sau obligatiunile sunt invers corelate cu ratele de dobanda de pe piata. Astfel, cand dobanzile scad valoarea unei obligatiuni/titlu de stat creste pe masura in functie de maturitatea instrumentului.

De exemplu, o scadere cu 1% a ratelor de dobanda poate sa conduca la o crestere de aproximativ 5% a valorii unei obligatiuni cu scadenta in 5 ani. Daca insa dobanda se majoreaza cu 1% valoarea obligatiunii scade cu un procent similar, iar investitorul poate pierde bani daca se grabeste sa-si recupereze banii mai devreme de scadenta.

O metoda de a te proteja oarecum de cresterea dobanzilor este sa investesti in obligatiuni cu maturitati apropiate (de 1-3 ani). Daca anticipezi o scadere a dobanzilor poti sa speculezi acest lucru prin investitii in obligatiuni cu scadenta mare, de 5-10 ani.

Factorii care influenteaza nivelul dobanzilor

                Ratele de dobanda sunt influentate de o serie de factori precum:

Ø  Inflatia (actuala si asteptata) – cu cat inflatia este mai ridicata cu atat dobanzile nominale sunt mai mari. In prezent in Romania inflatia este negativa, lucru care contribuie la nivelul scazut al dobanzilor de pe piata, mai ales a celor pe termen scurt;

Ø  Cresterea economica – un nivel ridicat al cresterii economice contribuie pozitiv la nivelul ratelor de dobanda. Cu cat consumul este mai ridicat cu atat cererea pentru credite si investitii va fi mai ridicata, iar costul finantarii va fi mai ridicat;

Ø  Lichiditatea din economie si sistemul bancar – se intampla adesea ca in perioade de recesiune sa existe crize de lichiditate pe piata din cauza conditiilor economice vitrege, iar acest lucru sa conduca cel putin temporar la o crestere a costului finantarii si a ratelor de dobanda. Un exemplu este perioada 2008 – 2009, cand dobanzile au depasit si 15% pe an;

Ø  Dobanda de politica monetara – Bancile centrale pot sa influenteze dobanzile pe termen scurt prin intermediul dobanzii de referinta. Banca Nationala a Romaniei de exemplu a redus dobanda de referinta de la peste 10% in 2008 la 1,75% in prezent.

Scenarii privind evolutia dobanzilor in viitor

Criza a facut ca bancile centrale din toata lumea sa combata efectele devastatoare ale acesteia prin impunerea unor rate de dobanda de politica monetara foarte scazute. In SUA dobanda a fost redusa la zero timp de 6 ani si majorata numai recent, in decembrie cu 0,25%.

Pe plan european si in Japonia bancile centrale au fost fortate chiar sa duca dobanzile in teritoriu negativ pentru a stimula economiile.

De asemenea, scaderea generala a preturilor la materii prime si cresterea anemica a celor mai multe state dezvoltate a facut ca inflatia sa se mentina la un nivel foarte scazut si sa-i faca pe unii analisti economici sa se ingrijoreze chiar de un fenomen al deflatiei.

In ultimii zeci de ani dobanzile s-au mentinut la un nivel relativ scazut pentru ca bancile centrale au gasit mecanisme de a tine mai bine inflatia sub control, majoritatea avand ca tinta primordiala mentinerea unui nivel de inflatie de 2%.

In acest context cateva scenarii sunt urmatoarele:

1)      O continuare a semi-stagnarii economice pe plan european  ar cauza dobanzile sa se mentina in continuare la un nivel scazut. In lipsa unui stimulent pe partea de consum si de investitii, dobanzile si inflatia cel mai probabil vor continua sa se mentina la niveluri minime. In lipsa unei cresteri economice solide pe plan european si cresterea economica interna va fi afectata, ceea ce va influenta direct nivelul dobanzilor.
Masurile luate pana in prezent de Banca Centrala Europeana pentru a revitaliza economiile s-au dovedit cel putin pana acum zadarnice, singurele efecte vizibile fiind in zona de dobanzi, unde randamentele obligatiunilor de stat au fost impinse in teritoriu negativ  in cazul multor state, chiar si pentru cele cu maturitate de 5 sau 10 ani.

2)      Revenire la o crestere economica moderata spre solida – in scenariul in care economia eurpeana isi va reveni si va inregistra cresteri economice in exces de 2% pe an, cel mai probabil inflatia va reveni peste nivelul de 2% tintit de banca centrala, iar dobanzile de pe piata vor intra pe o tendinta ascendenta.

3)      Declansarea unei crize economice  ar face ca economiile sa se scufunde in recesiune, companiile sa aiba probleme de lichiditate, iar ratele de dobanda de pe piata sa urce in satisfacerea nevoilor de lichiditate din economie.

Acest material a fost publicat pe site-ul www.ifond.ro la sectiunea Editoriale in data de 6 aprilie.